VIDEO Experți internaționali, despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Moldova

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova nu diferă foarte mult de cel aplicat la nivel internațional. Cel puțin, asta afirmă experții internaționali Radu Nicolae și Pedro Gomes Pereira în cadrul unui interviu exclusiv.

Așadar, pentru a înțelege cum funcționează procesul de recuperare a bunurilor infracționale, cei doi experți au realizat cartografierea tuturor etapelor acestui proces. Cei implicați vor înțelege mai ușor care este rolul fiecăruia în acest proces și de ce este importantă interacțiunea dintre toate instituțiile, la fiecare etapă.

„Consider că Moldova nu este atât de diferită în ceea ce privește standardele juridice, pentru că Moldova a ratificat diverse Convenții internaționale precum Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Convențiile Consiliului Europei și implementează toate standardele juridice care sunt în conformitate cu cele ale Uniunii Europene”, a declarat expertul internațional anticorupție Radu Nicolae.

De asemenea, expertul internațional în structuri, procese și politici de recuperare a activelor, Pedro Gomes Pereira, este de părere că Republica Moldova nu are nevoie de o reformă în acest domeniu, ci de o schimbare culturală din partea actorilor implicați în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Mai exact, este necesar ca aceste instrumente să înceapă a fi implementate pentru a înțelege cum funcționează în Republica Moldova.

„În opinia mea, nu este o chestiune de reformă legală, dar mai mult o chestiune de implementare a ceea ce există deja, pentru ca apoi să fie verificată eficacitatea reală”, menționează Pedro Gomes Pereira.

În viziunea expertului Radu Nicolae, este important ca judecătorii și procurorii din Republica Moldova să cunoască faptul că sechestrarea, înghețarea sau confiscarea bunurilor sunt instrumente validate și folosite pe larg și la nivel internațional.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sechestrare #recuperarea bunurilor #bunuri infractionale #ARBI #experti internationali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.