VIDEO Experți internaționali, despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Moldova

20 Feb. 2023, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Feb. 2023, 09:00 // Actual //  MD Bani

Procesul de recuperare a bunurilor infracționale din Republica Moldova nu diferă foarte mult de cel aplicat la nivel internațional. Cel puțin, asta afirmă experții internaționali Radu Nicolae și Pedro Gomes Pereira în cadrul unui interviu exclusiv.

Așadar, pentru a înțelege cum funcționează procesul de recuperare a bunurilor infracționale, cei doi experți au realizat cartografierea tuturor etapelor acestui proces. Cei implicați vor înțelege mai ușor care este rolul fiecăruia în acest proces și de ce este importantă interacțiunea dintre toate instituțiile, la fiecare etapă.

„Consider că Moldova nu este atât de diferită în ceea ce privește standardele juridice, pentru că Moldova a ratificat diverse Convenții internaționale precum Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Convențiile Consiliului Europei și implementează toate standardele juridice care sunt în conformitate cu cele ale Uniunii Europene”, a declarat expertul internațional anticorupție Radu Nicolae.

De asemenea, expertul internațional în structuri, procese și politici de recuperare a activelor, Pedro Gomes Pereira, este de părere că Republica Moldova nu are nevoie de o reformă în acest domeniu, ci de o schimbare culturală din partea actorilor implicați în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Mai exact, este necesar ca aceste instrumente să înceapă a fi implementate pentru a înțelege cum funcționează în Republica Moldova.

„În opinia mea, nu este o chestiune de reformă legală, dar mai mult o chestiune de implementare a ceea ce există deja, pentru ca apoi să fie verificată eficacitatea reală”, menționează Pedro Gomes Pereira.

În viziunea expertului Radu Nicolae, este important ca judecătorii și procurorii din Republica Moldova să cunoască faptul că sechestrarea, înghețarea sau confiscarea bunurilor sunt instrumente validate și folosite pe larg și la nivel internațional.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.