Diplomația dezastruoasă a lui Bashar al-Assad. După cutremurul din Siria, arabii vor să-l aducă în rândul lumii

18 Feb. 2023, 07:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Feb. 2023, 07:40 // Actual //  bani.md

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite. Emiratele Arabe Unite și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, în încercarea de a-l aduce pe Al-Assad în rândul lumii.

Cutremur devastator din Turcia și Siria de săptămâna trecută a creat o oportunitate pentru președintele autoritar al Siriei, Bashar al-Assad, de a reveni în lumina reflectoarelor globale după ce ani de zile a fost evitat, acuzat fiind de bombardarea și torturarea propriului popor în timpul războiului civil din Siria, care macină această țară de 12 ani.

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite, mai degrabă datorită naturii decât a războiului. Ca o ironie, ajutorul vine fix din partea occidentalilor, considerați inamici de Bashar al-Assad și pe care i-a acuzat în nenumărate rânduri că „politizează” criza, potrivit the New York Times.

Emiratele Arabe vor să îl aducă pe Al-Assad în rândul lumii

Dezastrul a întărit efortul de ardere lentă a câtorva țări arabe de a-l atrage înapoi în rândul lumii pe Al-Assad, printre care Emiratele Arabe Unite, care săptămâna aceasta și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, într-o acțiune denumită apel pentru Siria.

Dar puține lucruri substanțiale s-au schimbat, drept pentru care sancțiunile americane și cele europene rămân în picioare. Al-Assad, care are o reputație de om extrem de intransigent, a oferit o „concesie” rară, permițând convoaielor de ajutor ONU să folosească două puncte de trecere a frontierei suplimentare de la granița cu Turcia, pentru a trece direct pe teritoriul controlat de opozanții săi, pentru prima dată de la începutul războiului civil care a început cu 12 ani în urmă.

„Fără îndoială că acesta este un moment bun pentru președintele sirian”, a spus Emile Hokayem, analist pentru țările din Orientul Mijlociu la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra. „O tragedie pentru sirieni este un avantaj pentru Assad, pentru că nimeni altcineva nu vrea să gestioneze această mizerie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.