Diplomația dezastruoasă a lui Bashar al-Assad. După cutremurul din Siria, arabii vor să-l aducă în rândul lumii

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite. Emiratele Arabe Unite și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, în încercarea de a-l aduce pe Al-Assad în rândul lumii.

Cutremur devastator din Turcia și Siria de săptămâna trecută a creat o oportunitate pentru președintele autoritar al Siriei, Bashar al-Assad, de a reveni în lumina reflectoarelor globale după ce ani de zile a fost evitat, acuzat fiind de bombardarea și torturarea propriului popor în timpul războiului civil din Siria, care macină această țară de 12 ani.

Pe măsură ce numărul morților a crescut, al-Assad a primit simpatie, ajutor și atenție din partea multor țări, precum și oferte de sprijin din partea înalților oficiali ai Organizației Națiunilor Unite, mai degrabă datorită naturii decât a războiului. Ca o ironie, ajutorul vine fix din partea occidentalilor, considerați inamici de Bashar al-Assad și pe care i-a acuzat în nenumărate rânduri că „politizează” criza, potrivit the New York Times.

Emiratele Arabe vor să îl aducă pe Al-Assad în rândul lumii

Dezastrul a întărit efortul de ardere lentă a câtorva țări arabe de a-l atrage înapoi în rândul lumii pe Al-Assad, printre care Emiratele Arabe Unite, care săptămâna aceasta și-a mărit donația pentru cutremur la 100 de milioane de dolari – un sfert din întreaga sumă pentru situații de urgență de care dispune ONU, într-o acțiune denumită apel pentru Siria.

Dar puține lucruri substanțiale s-au schimbat, drept pentru care sancțiunile americane și cele europene rămân în picioare. Al-Assad, care are o reputație de om extrem de intransigent, a oferit o „concesie” rară, permițând convoaielor de ajutor ONU să folosească două puncte de trecere a frontierei suplimentare de la granița cu Turcia, pentru a trece direct pe teritoriul controlat de opozanții săi, pentru prima dată de la începutul războiului civil care a început cu 12 ani în urmă.

„Fără îndoială că acesta este un moment bun pentru președintele sirian”, a spus Emile Hokayem, analist pentru țările din Orientul Mijlociu la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra. „O tragedie pentru sirieni este un avantaj pentru Assad, pentru că nimeni altcineva nu vrea să gestioneze această mizerie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bashar #Arabia #siria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.