Prietenul lui Putin un nou discurs împotriva Europei: Plutește în derivă, face un act periculos de echilibristică

Viktor Orban a vorbit sâmbătă despre implicația Occidentului în războiul pornit de Vladimir Putin, menționând că statele sunt deja în război indirect cu Rusia, iar în loc să izoleze conflictul, l-au amplificat.

Discursul premierului ungar, în special părțile care au servit propagandei ruse, a fost imediat preluat de presa oficială de la Moscova. Viktor Orban a estimat că în actualele condiții, războiul va mai dura ani. Acesta s-a întâlnit ultima dată cu Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022.

Viktor Orban, discurs critic la adresa Occidentului

„Europa pluteşte în derivă în război chiar în aceste minute, face un act periculos de echilibristică”, le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii. El a adăugat imediat că „De fapt, de fapt, ei sunt deja indirect în război cu Rusia”.

Potrivit premierului ungar, Occidentul a început prima oară cu căștile pentru soldați, acum suntem la trimiterea de tancuri pe front, iar în curând o să auzim despre așa-zisele „trupe de menţinere a păcii”.

Deși Orban a recunoscut că este „vital” să fii membră a NATO, Ungaria nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va rupe relaţiile economice cu Moscova. De asemenea, a criticat din nou sancțiunile impuse împotriva Rusiei de UE, susținând că acestea au afectat economia ungară.

Orban a declarat însă că poziţia Poloniei şi a statelor baltice cu privire la război poate fi de înţeles, iar Ungaria este interesată, la rândul ei, să aibă un stat-tampon până la graniţa cu Rusia.

Conflictul din Ucraina ar fi putut evolua altfel

În opinia lui Viktor Orban, conflictul iscat de Rusia ar fi putut evoluat altfel, dacă Europa nu ar fi decis să-i acorde o importanță deosebită.

„În urmă cu un an, Occidentul a decis altfel. Când Rusia a lansat un atac, Occidentul nu a izolat conflictul, ci l-a ridicat la nivel european. Ar fi putut să-l trateze ca pe un război regional local sau ca pe un conflict militar între două naţiuni slave, aşa cum a sugerat Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva super-statului de la Bruxelles şi în favoarea unor state naţionale puternice”, a adăugat el.

Orban a subliniat că dacă anul 2022 a fost unul dificil, 2023 va fi cel mai periculos de la căderea comunismului, având în vedere că acum ne confruntăm cu noi doi dușmani, războiul și inflația.

Presa rusă a preluat imediat discursul de sâmbătă al premierului ungar, fiind postat pe prima pagină a ziarelor, cu titluri de genul: „Orban este încredinţat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru Europa” sau „Orban nu exclude posibilitatea ca UE să trimită în Ucraina trupe de menţinere a păcii”, „Orban spune că Ungaria îşi va menţine legăturile economice cu Rusia”, „Orban spune că Ungaria nu este de acord cu abordarea UE a conflictului”, potrivit news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #discurs #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.