Iohannis după întânirea cu Maia Sandu: Noi nu vom ceda. Moldova nu e singură în faţa provocărilor Rusiei

23 Feb. 2023, 16:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 16:02 // Actual //  bani.md

România rămâne deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, spune Klaus Iohannis, în timpul unei declaraţii susţinute alătuiri de Maia Sandu: „Noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări”.

„România şi Republica Moldova au relaţii cu totul speciale – cu fiecare zi mai solide! Împărtăşim o comunitate de limbă, cultură şi istorie şi am construit împreună o colaborare extrem de deschisă, sinceră şi eficientă. Parcurgem o perioadă de crize de proporţii istorice, crize într-un mediu de securitate care s-a deteriorat dramatic, aş putea să spun, în ultimele 12 luni. Cu exact un an în urmă, Rusia se pregătea să invadeze Ucraina şi să înceapă un război ilegal şi sângeros, marcat de atrocităţi nemaivăzute de multă vreme pe continentul european, împotriva poporului ucrainean”, spune Klaus Iohannis.

El arată că a fost un an extrem de dificil şi pentru Republica Moldova, stat care a fost afectat profund şi direct de consecinţele acestui război.

„Liderii Republicii Moldova şi cetăţenii săi s-au ridicat însă la înălţimea provocărilor pe care alţii le-ar fi considerat probabil insurmontabile. V-aţi confruntat cu o criză energetică profundă, inflaţie galopantă, un număr foarte mare de refugiaţi, dezechilibre economice masive cauzate de războiul dus la hotarele dumneavoastră şi atacuri hibride deosebit de agresive din exterior, menite să deraieze cursul european ales de cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea, precum şi alte provocări similare venite pe un fond de vulnerabilităţi preexistente au fost gestionate cu calm, profesionalism şi curaj exemplare de către autorităţile proeuropene de la Chişinău. (…) România rămâne, totodată, deosebit de vigilentă faţă de acţiunile hibride ale Rusiei, care, iată, se intensifică la împlinirea unui an de război. Tentativele de destabilizare sunt susţinute de intensificarea propagandei pro-ruse, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi diminuarea unităţii şi solidarităţii noastre. Dar noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în faţa acestor provocări. Este poziţia noastră permanentă, clară şi fermă”, adaugă Iohannis.

El precizează că România va continua să sprijine „în mod ferm respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional”.

„Sprijinim abordarea dumneavoastră responsabilă faţă de dosarul transnistrean. Urmărim, totodată, imperativul consolidării rezilienţei Republicii Moldova în faţa tuturor ameninţărilor din exterior, atât prin efortul nostru direct, în plan bilateral, cât şi prin instrumentele de care dispun Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, încă de la declanşarea, în urmă cu un an, a invaziei ruseşti împotriva Ucrainei, România a acţionat prompt şi hotărât nu doar în sprijinul Ucrainei, dar şi în cel al Republicii Moldova. În plan bilateral, după 24 februarie 2022, România a oferit Republicii Moldova combustibil, sprijin bugetar direct, energie electrică – între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este utilizat pentru transportul comercial de gaz către Republica Moldova, un factor esenţial în construirea independenţei energetice a Chişinăului. În aceste vremuri foarte complicate, cu provocări şi riscuri de securitate tot mai complexe la adresa Republicii Moldova şi a regiunii noastre, este necesar – şi o să acţionăm împreună în acest sens – să fim tot mai aproape, tot mai uniţi. Vom merge pe acest drum! Aşa cum am spus, avem o comunitate de limbă, cultură şi istorie, dar şi un viitor comun, iar această comunitate trebuie să fie tot mai puternică şi tot mai unită”, încheie Iohannis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.