De cinci ori mulțumesc și de două ori recunoștință – mesajul Maiei Sandu de la Cotroceni

În briefingul de presă de la București, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a mulțumit României de cinci ori și de două ori și-a exprimat recunoștința pentru suportul acordat de București.

Stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, vă mulțumesc pentru primirea călduroasă la București și pentru cuvintele de încurajare!

Astăzi, mai mult ca niciodată simțim sprijinul puternic al României pentru cetățenii Republicii Moldova. Pentru pacea, bunăstarea și viitorul nostru european. Știm ca sângele apă nu se face, și relația noastră e cea mai bună dovadă a acestui adevăr.

Astăzi avem atât de multe proiecte comune!!! Proiecte care ne ajută să rezistăm în această perioadă complicată și să avansăm ferm pe calea europeană. Îi sunt recunoscătoare domnului Președinte, Guvernului și Parlamentului României pentru atenția deosebită acordată obiectivelor noastre comune – libertate și viață mai bună în casele noastre.

Parteneriatul nostru strategic cu România înseamnă beneficii concrete pentru cetățeni în multiple domenii. Și în plan extern avem o cooperare excelentă. Așa cum a spus în glumă ministrul Aurescu, „Republica Moldova este, probabil, singurul stat din lume care are doi miniștri de externe în același timp” – și noi îi mulțumim României pentru că este prietenul și avocatul nostru.

Noul Guvern de la Chișinău va continua un dialog energic cu executivul român. Prim-ministrul Dorin Recean a anunțat că prima sa vizită oficială va fi săptămâna viitoare, firesc, la București. Legătura tot mai strânsă dintre București și Chișinău are un impact direct asupra cetățenilor noștri – suntem tot mai aproape de România, de Uniunea Europeană, de familia noastră.

Din păcate, bucuria acestei apropieri este umbrită de tragedia unui război crunt, un război care continuă de un an de zile. Rusia a invadat o țară vecină cu noi, o țară care își dorește să trăiască în libertate și demnitate. Ucraina ține piept invaziei datorită eroismului ucrainenilor și ajutorului țărilor prietene. Noi, în Republica Moldova, suntem protejați de scutul eroilor ucraineni. Europa este puternică datorită unității și a fermității cu care apără pacea și viața oamenilor.

Războiul aduce moarte și distrugere. Toată regiunea este afectată puternic. Republica Moldova trece prin provocări fără precedent. În pragul iernii, a trebuit să facem față șantajului energetic din partea Kremlinului. Pe parcursul anului, am avut provocări de securitate, cu scopul de a crea haos și de a destabiliza regiunea noastră. Unii au dorit ca țara noastră să cadă. Să poată instaura la Chișinău un guvern marionetă, servil intereselor Kremlinului.

Republica Moldova rămâne în picioare, demnă. Hotărâtă în drumul său spre UE, datorită fermității și solidarității oamenilor și ajutorului din partea prietenilor.

În această perioadă complicată, România ne este alături, sincer și dezinteresat. În timp ce unii ne șantajează, alții ne îmbrățișează. În numele tuturor cetățenilor noștri, vă mulțumesc mult, domnule Președinte!

Cu sprijinul prietenilor și partenerilor noștri, inclusiv primind ajutor bugetar din partea României, am reușit să oferim compensații oamenilor cu venituri modeste ca să-și poată plăti facturile la gaz, căldură și energie în această iarnă.

România ne-a venit în ajutor și ne-a livrat energie electrică atunci când Moldova s-a pomenit fără vreo sursă de curent. Iarna aceasta, am folosit gazoductul Iași-Chișinău, pus în funcțiune în 2021, ca să achiziționăm gaze naturale de pe piața europeană.

Aceste măsuri ne-au ajutat să nu mai depindem doar de Gazprom. Este pentru prima dată în istoria țării când reușim acest lucru – și vom continua să investim în diversificare și în independența noastră energetică.

Anul trecut, România a inițiat, împreună cu Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, ca să ne ajute să trecem peste crizele suprapuse cu care ne-am ciocnit. Cele trei ediții ale Platformei, desfășurate până acum, au întrunit zeci de țări și organizații internaționale care ne-au promis sprijin de dezvoltare și ne-au oferit ajutor imediat pentru depășirea crizelor curente. Angajamentele partenerilor ne dau curaj. Vom organiza următoarea ediție a Platformei la Chișinău, în toamna acestui an.

În 2022, țara noastră a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În pregătirea acestei decizii, România a fost o susținătoare neobosită a parcursului nostru european. Vreau să știți, domnule Președinte, dragi români, cât de importantă este pentru noi această susținere. Ea ne întărește credința că nu suntem singuri și încrederea că vom reuși.

Știm încotro mergem și știm ce avem de făcut.

La începutul războiului Moldova era cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei. Acum suntem mai pregătiți. Consolidăm capacitatea de apărare, avem surse noi de energie, pe care ne putem baza, am crescut exporturile către Uniunea Europeană, suntem mai rezistenți și mai puternici.

Am vorbit astăzi și despre cooperarea noastră în 2023 – un an al reconstrucției. Prioritatea noastră, în acest an, este reconstrucția economiei, continuarea reformelor și consolidarea securității statului. Conlucrăm cu România în toate aceste domenii.

În domeniul economic, România rămâne principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești – aici vin aproape 30% din exporturile noastre. Știu că mai avem spațiu de creștere și vom fi și mai prezenți pe piața românească. Cine gustă merele, strugurii, prunele noastre le duce mereu dorul. Vrem să atragem mai multe investiții românești în Republica Moldova. La Forumul economic de ieri, la Chișinău, au participat mai bine de 250 potențiali investitori din România.

Vom continua implementarea proiectelor comune de infrastructură și de interconectare energetică. Vom întări securitatea noastră energetică și nimeni nu va putea șantaja cetățenii noștri cu închiderea gazului.

Lucrăm intens la renovarea podurilor existente și la construcția de noi poduri rutiere și feroviare. Astfel, vom spori integrarea noastră economică cu România și cu întreg spațiul european.

În domeniul educațional, vom promova parteneriatele academice între școlile și universitățile din țările noastre. Un proiect important unde mizăm pe sprijinul României este studierea limbii române în comunitățile etnice din Republica Moldova și în diasporă.

Avem proiecte frumoase comune în domeniul cultural: târguri de carte, reuniunea teatrelor naționale, campanii de promovare a lecturii. Vom continua cooperarea în domeniul dezvoltării locale, a împăduririi și protecției mediului.

Mulțumim, România!

Pentru consecvență. Pentru altruism. Pentru îndrumare. Mulțumim pentru că ne ajutați să fim mai puternici.

Recunoștința noastră însoțește angajamentul nostru ferm de a aduce Europa acasă, în Moldova, și de a duce Moldova în rândul țărilor europene, alături de România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#klaus #multumesc #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.