FOTO, VIDEO Pacea, văzută prin ochii copiilor. Primăria Capitalei găzduiește expoziția „Copiii pentru pace”

23 Feb. 2023, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Feb. 2023, 17:16 // Actual //  MD Bani

În ajunul unui an de la începutul războiului din Ucraina, Primăria municipiului Chișinău a prins viață, prin intermediul a peste 1 000 de desene, picturi și compoziții manuale, semnate de elevii instituțiilor de învățământ din capitală. Holurile și culoarele clădirii au fost asaltate de pete vii de culoare, reunite în cadrul expoziției de artă cu genericul „Copiii pentru pace”.

Micii artiști, printre care se numără și copiii din centrele de plasament pentru refugiați, au redat pe foi, pânze și cartoane pacea – așa cum o înțeleg și și-o imaginează ei. În timp ce unii au recurs în lucrările la porumbei albi și curcubee, alții au schițat chipurile copiilor din Ucraina – copii cărora le-a fost sortit să ajungă să trăiască sub semnul războiului.

„Așa văd eu războiul. Acești copii suferă din cauza războiului și vor pace. Ambii copii – atât cel rus, cât și cel din Ucraina – își doresc să se termine totul cât mai curând”, a menționat Angelina Sclifos, elevă în clasa a IX-a cu profil de arte plastice la ILPT „Liviu Deleanu”

O altă elevă care a decis să redea prin culori durerea și suferința prin care trec toți copiii pe timp de război este Laura. Adolescenta a exprimat acest lucru în cadrul unui portret, în care apare o fetiță din Ucraina, care îmbrățișează un ursuleț de pluș – singurul ei prieten și sprijin.

„Copii trec prin stres și nu pot supraviețui singuri. Copila aceasta este singură, fără părinți, însă are o jucărie de pluș, care o ajută să-și aline durerea. În privirea ei se citește cât de nemulțumită este și că vrea pace. Ea vrea pace pe tot globul pământesc”, a spus Laura, elevă în clasa a VII-a.

Primarul general Ion Ceban a menționat că războiul este cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla omenirii.

„ Nicio lacrimă și nicio viața de om nu poate fi argumentată printr-o intervenție militară și nu poate fi acoperită cu orice motivație pe care și-ar dori cineva să o facă. Cred că e foarte bine să vedem ce cred copiii despre asta, ca să ne convingem că sunt mult mai adânci în Percepțiile, interpretările și atitudinile lor vizavi de război și pace. Pe cât de multă durere este – pe atât de multă speranță că lucrurile se pot schimba”, a declarat edilul Capitalei.

La vernisajul expoziției au participat și reprezentanți ai corpurilor diplomatice, ambasadori, consuli și alți oficiali.

„Cred că oamenii sunt buni în interior, dar gândirea lor sumbră conduce doar la lucruri rele în lumea în contemporană. De aceea se întâmplă războaie. Sper că le vom oferi copiilor o lume mai bună“, a menționat reprezentantul Agenției Turcești de Colaborare și Coordonare (TIKA).

„Adevărul este că uneori copiii sunt mult mai înțelepți decât adulții. Este o sarcină dificilă sau chiar imposibilă să-i înveți ceea ce este inexplicabil. Războiul este ceva ce pur și simplu nu ar trebui să existe. Acesta este singurul lucru pe care l-am putea spune copiilor noștri. Reieșind din picturile lor, putem spune că ei înțeleg și singuri totul foarte bine, așa că aș prefera să abordez situația din perspectiva opusă. Deseori, trebuie să învățăm de la copiii noștri”, a spus un alt oficial străin, prezent la inaugurarea expoziției.

În cadrul evenimentului, copiii au avut ocazia să intre în cabinetul primarului general, să se așeze la masa lui și să scrie pe hârtie una dintre dorințele sau speranțele lor.


Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.