Instanța care vrea să-l judece pe Vladimir Putin. La ce tribunal ar putea fi tras la răspundere președintele Rusiei

Un proces al preşedintelui rus Vladimir Putin la Curtea Penală Internaţională (CPI) este „o posibilitate”, a apreciat ministrul francez de Externe Catherine Colonna într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien publicat joi seara.

„Colaborăm cu CPI şi întreaga comunitate internaţională, astfel încât să nu existe impunitate pentru autorii şi responsabilii de război”, a explicat Catherine Colonna cotidianului francez, adăugând că CPI poate reveni la lanţul de responsabilităţi „până la cel mai înalt nivel”.

Ea a amintit, de asemenea, că această instanţă a implicat deja şefi de stat. „Nu pot prevedea că acesta va fi cazul pentru Vladimir Putin, dar este o posibilitate dacă faptele şi responsabilităţile sunt stabilite”, a spus ea. Catherine Colonna a subliniat faptul că nu există pace durabilă fără justiţie precum şi importanţa strângerii dovezilor de crime de război.

Franţa se pregăteşte astfel să trimită un al doilea laborator mobil de analize ADN în Ucraina, obiectivul fiind acela de a permite efectuarea mai rapidă a investigaţiilor şi de a colecta dovezi importante pentru viitoare procese, a declarat jurnaliştilor o sursă diplomatică franceză.

Ce riscă Vladimir Putin, liderul Rusiei

CPI are jurisdicţie doar asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii comise în Ucraina şi nu asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, întrucât Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma de înfiinţare a Curţii, conform Agerpres.

Altfel, președintele rus Vladimir Putin nu ar putea să-și asculte propriul mesaj către Adunarea Federală, pe care l-a adresat pe 21 februarie. A recunoscut acest lucru la o întâlnire cu veteranii de război.

„Cu privire la mesaj. Desigur, este foarte greu să asculți totul. Sunt aproape două ore acolo. Probabil că eu însumi aș avea dificultăți să ascult toate acestea dacă ar trebui să ascult. Este mai ușor să spui decât să asculți”, a spus Vladimir Putin, citat de RIA Novosti.

În ciuda criticilor lui Putin la adresa propriului discurs, reprezentanții Adunării Federale l-au aplaudat pe liderul de la Kremlin de 53 de ori în timpul evenimentului, inclusiv patru ovații în picioare.

Discursul lui Putin din acest an a fost al doilea cel mai lung pe care l-a ținut vreodată în calitate de președinte: 1 oră și 45 de minute, față de 1 oră și 57 de minute în 2018.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proces #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.