Rusia a oprit livrările de petrol către o țară din estul Europei: ”Îl vom înlocui cu petrol din alte surse”

Furnizarea petrolului rusesc prin secţiunea conductei Drujba către Polonia a fost sistată, a anunţat sâmbătă un responsabil al companiei poloneze de rafinare a petrolului PKN Orlen, transmite Reuters.

”Reuşim să ne asigurăm aprovizionarea. Rusia a oprit livrările către Polonia, situaţie pentru care suntem pregătiţi. Numai 10% din petrol venea din Rusia şi îl vom înlocui cu petrol din alte surse”, a transmis Daniel Obajtek, director executiv al PKN Orlen.
Această companie afirmă că-şi poate aproviziona rafinăriile cu petrol importat pe cale maritimă şi nu va fi afectată aprovizionarea cu benzină şi motorină.

Conducta Drujba porneşte din Rusia şi se ramifică în Belarus în alte două conducte, una către Polonia şi cealaltă către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă. Livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt exceptate de la embargoul pe care UE l-a impus Rusiei după declanşarea războiului contra Ucrainei, întrucât statele central-europene fără ieşire la mare dispun de opţiuni limitate de aprovizionare cu petrol pe cale maritimă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drujba #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare al cincilea angajat din sectorul bugetar al Republicii Moldova are nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația să ajungă la salariul minim garantat de stat. Este vorba despre aproximativ 44.651 de persoane, sau 19,7% din totalul angajaților bugetari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, care a pregătit o reformă a sistemului de salarizare care ar urma să intre în vigoare din 2027.

Documentul arată că salariile de bază pentru unele categorii de personal tehnic și auxiliar pornesc de la aproximativ 2.500 de lei, mult sub salariul minim legal de 6.300 de lei stabilit pentru anul 2026.

Diferența este acoperită prin mecanismul plăților compensatorii, astfel încât remunerația angajaților să respecte nivelul minim garantat. Ministerul Finanțelor recunoaște însă că această practică reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, unde salariile de bază pentru numeroase funcții au rămas în urma creșterii salariului minim.

Potrivit calculelor prezentate de autorități, reforma ar urma să reducă ponderea posturilor care necesită asemenea compensații de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027, o diminuare cu 5,6 puncte procentuale.

Totodată, valoarea medie a compensației lunare pentru un post ar urma să scadă de la 1.183 de lei la doar 450 de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 62%.

Costul anual al mecanismului de compensare, inclusiv contribuțiile sociale ale angajatorului, este estimat să se reducă de la 2,65% la 0,62% din fondul de salarizare.

Ministerul Finanțelor explică aceste schimbări prin recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în remunerația angajaților statului. Una dintre măsurile propuse este integrarea în salariul de bază a sporului lunar fix de 1.300 de lei, acordat în prezent în condițiile legislației bugetare.

Totuși, problema salariilor mici nu va dispărea imediat. Potrivit estimărilor incluse în proiect, în anii 2028–2029, ponderea posturilor care necesită compensare ar putea reveni la aproximativ 19–20%, deoarece salariul minim este prognozat să crească mai rapid decât valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor bugetare.

Din 2030, autoritățile estimează inversarea acestei tendințe. Până în 2032, compensația mediană ar urma să ajungă la 380 de lei lunar, iar peste jumătate dintre beneficiari ar urma să primească suplimente mai mici de 500 de lei.

Reforma are drept obiectiv reducerea diferențelor de salarizare dintre funcții similare, limitarea dependenței de sporuri și plăți compensatorii și crearea unui sistem în care salariul de bază să reflecte mai bine complexitatea și responsabilitatea funcției ocupate.

#angajati #bani #salarii