Un aliment, cel mai căutat pe plan mondial: În Ucraina, importurile au explodat cu 700%, iar în Marea Britanie este rar

Războiul din Ucraina declanșat de Vladimir Putin a produs multiple crize pe plan mondial, atât financiare, energetice, cât și în sectorul cerealelor, alimentelor și fructelor.

Astfel, analiștii au constatat că în prezent, ceapa a devenit cea mai căutată la nivel global în comerțul internațional cu legume.

Iar prețurile la ceapă în multe țări au doborât recorduri istorice și continuă să crească. În unele țări, precum Ucraina, unde culturile sale au fost distruse de războiul Rusiei, a fost nevoie de o mărire substanțială a importurilor de ceapă, de peste 7 ori, pentru a face față nevoilor populației, potrivit Fresh Plaza.

De asemenea, multe țări au introdus o interdicție de export, ceea ce a exacerbat și mai mult situația. Deoarece piața globală a cepei a suferit schimbări semnificative în 2022, iar anii 2023-2024 promit nu mai puține șocuri pentru comerțul cu ceapă, acum ar trebui să acordăm atenție acelor țări care și-au crescut cel mai dinamic importurile de ceapă. În 5-6 luni, întrebarea urgentă „de unde să cumpăr ceapă?” se poate transforma într-o întrebare la fel de urgentă „unde să vinzi ceapa?”

În 2022, Ucraina a înregistrat cea mai puternică creștere a importurilor de ceapă printre importatorii TOP-20. De menționat că Ucraina a intrat în TOP-20 în 2022 deoarece invadatorii agresori ruși au distrus cea mai mare parte a producției efective de ceapă din țară. Creșterea importurilor de ceapă în Ucraina, prin urmare, a fost de aproape 7 ori mai mare.

Dintre cei mai mari importatori din TOP-5, Marea Britanie a înregistrat cea mai mare dinamică a importurilor, având o creștere a importurilor cu 59% sau 136 000 de tone pe an. Acum există un deficit de legume și fructe în supermarketurile din Marea Britanie, iar ceapa este unul dintre cele mai rare articole.

Arabia Saudită, care a rămas al treilea importator mondial de ceapă după Statele Unite și Malaezia, a crescut, de asemenea, importurile cu peste o treime. Astfel, importurile de ceapă în Statele Unite au rămas practic neschimbate pe parcursul anului – 661 000 de tone, în timp ce importurile de ceapă în Malaezia au crescut cu 8% sau 40 000 de tone, până la 525 000 de tone.

Coasta de Fildeș completează TOP-5 importatori. Livrările în această țară au crescut cu 5% pe parcursul anului. Japonia, Sri Lanka și Canada sunt următoarele în clasament – și-au crescut importurile cu 5%, 19% și, respectiv, 3%.

De asemenea, ar trebui să se acorde atenție dinamicii pozitive a importurilor de ceapă de către Indonezia (plus 55% sau 63 000 de tone) și Brazilia (plus 29% sau 34 000 de tone). Taiwan, Coreea de Sud și Columbia au continuat, de asemenea, să crească rapid importurile de ceapă.

Și România are probleme în privința aprovizionării pieței cu ceapă. Statisticile din 2021, arată că țara noastră cultivă 16.000 de hectare de ceapă, fiind al 6-le producător din UE. Cu toate astea, importurile de ceapă au crescut în 2021 de 33 de ori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cepa #ucraina - AgroExpert.md #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.