Un aliment, cel mai căutat pe plan mondial: În Ucraina, importurile au explodat cu 700%, iar în Marea Britanie este rar

10 Mart. 2023, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mart. 2023, 13:15 // Actual //  bani.md

Războiul din Ucraina declanșat de Vladimir Putin a produs multiple crize pe plan mondial, atât financiare, energetice, cât și în sectorul cerealelor, alimentelor și fructelor.

Astfel, analiștii au constatat că în prezent, ceapa a devenit cea mai căutată la nivel global în comerțul internațional cu legume.

Iar prețurile la ceapă în multe țări au doborât recorduri istorice și continuă să crească. În unele țări, precum Ucraina, unde culturile sale au fost distruse de războiul Rusiei, a fost nevoie de o mărire substanțială a importurilor de ceapă, de peste 7 ori, pentru a face față nevoilor populației, potrivit Fresh Plaza.

De asemenea, multe țări au introdus o interdicție de export, ceea ce a exacerbat și mai mult situația. Deoarece piața globală a cepei a suferit schimbări semnificative în 2022, iar anii 2023-2024 promit nu mai puține șocuri pentru comerțul cu ceapă, acum ar trebui să acordăm atenție acelor țări care și-au crescut cel mai dinamic importurile de ceapă. În 5-6 luni, întrebarea urgentă „de unde să cumpăr ceapă?” se poate transforma într-o întrebare la fel de urgentă „unde să vinzi ceapa?”

În 2022, Ucraina a înregistrat cea mai puternică creștere a importurilor de ceapă printre importatorii TOP-20. De menționat că Ucraina a intrat în TOP-20 în 2022 deoarece invadatorii agresori ruși au distrus cea mai mare parte a producției efective de ceapă din țară. Creșterea importurilor de ceapă în Ucraina, prin urmare, a fost de aproape 7 ori mai mare.

Dintre cei mai mari importatori din TOP-5, Marea Britanie a înregistrat cea mai mare dinamică a importurilor, având o creștere a importurilor cu 59% sau 136 000 de tone pe an. Acum există un deficit de legume și fructe în supermarketurile din Marea Britanie, iar ceapa este unul dintre cele mai rare articole.

Arabia Saudită, care a rămas al treilea importator mondial de ceapă după Statele Unite și Malaezia, a crescut, de asemenea, importurile cu peste o treime. Astfel, importurile de ceapă în Statele Unite au rămas practic neschimbate pe parcursul anului – 661 000 de tone, în timp ce importurile de ceapă în Malaezia au crescut cu 8% sau 40 000 de tone, până la 525 000 de tone.

Coasta de Fildeș completează TOP-5 importatori. Livrările în această țară au crescut cu 5% pe parcursul anului. Japonia, Sri Lanka și Canada sunt următoarele în clasament – și-au crescut importurile cu 5%, 19% și, respectiv, 3%.

De asemenea, ar trebui să se acorde atenție dinamicii pozitive a importurilor de ceapă de către Indonezia (plus 55% sau 63 000 de tone) și Brazilia (plus 29% sau 34 000 de tone). Taiwan, Coreea de Sud și Columbia au continuat, de asemenea, să crească rapid importurile de ceapă.

Și România are probleme în privința aprovizionării pieței cu ceapă. Statisticile din 2021, arată că țara noastră cultivă 16.000 de hectare de ceapă, fiind al 6-le producător din UE. Cu toate astea, importurile de ceapă au crescut în 2021 de 33 de ori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun