Pustiirea Republicii Moldova! Populația țării s-a redus cu 2% anul trecut

Populația Republicii Moldova în afara forței de muncă număra 1 2 milioane de locuitori la sfârșitul trimestrului patru al anului 2022, cu 1,9% mai puțin față de anul precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

În cadrul populației inactive, ponderea femeilor (57,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (42,6%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (65,9% și, respectiv, 34,1%).

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste (proporția populației în afara forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 57,6%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2021 – 59,0%).

Rata de inactivitate a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția populației în afara forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 45,5%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2021 – 47,4%).

Distribuția populației inactive după grupe de vârstă scoate în evidență că, majoritatea tinerilor în vârstă de 15-24 ani (peste 75%) se află în afara forței de muncă din cauză participării la procesul de educație.

Principala cauză a inactivității femeilor în vârstă de 25-54 ani sunt responsabilitățile familiale (55,3%), totodată, la bărbații din aceeași grupă de vârstă, motivul principalul este existența unui loc de muncă peste hotare sau intenția de a pleca la lucru peste hotare (33,6%).

În rândul populației inactive predomină persoanele cu un nivel de instruire3mediu (50,8%), înregistrând cele mai mari ponderi în grupa de vârsta 55-64 ani cu o discrepanță semnificativă pe sexe (74,0% pentru femei față de 69,3% la bărbați), urmate de grupa de vârstă 25-54 ani (50% pentru bărbați față de 47% la femei) și grupa de vârstă 15-24 ani (peste 31% la ambele sexe).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #reducere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.