Economia Moldovei! Profeții pentru anul 2023

După încheierea vizitei în Republica Moldova șeful misiunii FMI a declarat într-o conferință de presă că economia țării se va redresa ușor în anul 2023.

„Perspectivele creșterii economice în moldovenești pot fi periclitate de riscuri semnificative precum prelungirea șocurilor energetice care pot pune presiune pe buget sau escaladarea războiului care ar putea genera noi valuri de refugiați”, a punctat Atoyan.

Fondul Monetar Internațional a prognozat recent că declinul economiei Moldovei va fi de 1,5% în 2022, iar PIB-ul va crește cu 1,5% în 2023.

Guvernul moldovean a anunțat anterior că în 2022, PIB-ul va scădea cu 3% – până la 278,2 miliarde de lei, iar în 2023, PIB-ul va crește cu 2% – până la 308,8 miliarde de lei.

În același timp, BERD susține că economia Republicii Moldova va înregistra o scădere de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#estimări #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.