Reforma justiției! Mesajul tăios al unei judecătoare: Împușcați-mă, dar n-o să-mi schimb părerea! Este bătaie de joc

Unul dintre magistrații Curții Supreme de Justiție care a depus cererea de demisie, Liliana Catan, a ținut un discurs în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Magistratul a criticat procedura de Pre-vetiing, prin care trece sistemul judecătoresc și a acuzat guvernarea de ”capturarea Justiției”, scrie REALITATEA.MD.

”După 27 de ani de activitate, consider că este mai jos de demnitatea mea umană și de judecător să fiu supusă unei bătăi de joc publice. Am analizat foarte atent modul în care s-a desfășurat Pre-vettingul judecătorilor și modul în care s-a desfășurat interviul persoanelor non-judecători. Împușcați-mă, dar n-o să-mi schimb părerea. Este bătaie de joc. Azi vorbim deschis de capturarea sistemului judecătoresc”, a declarat magistratul.

Liliana Catan a venit cu un mesaj pentru putere: ”Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub ciubota polițistului! Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub dorințele politicienilor. Nu încercați niciodată să puneți judecătorii sub talpa mulțimii, doar de aceea că ei vreau. Da, judecătorul, în virtutea funcției, pronunță hotărâri mai puțin favorabile, mai puțin plăcute, dar dacă judecătorul și-a motivat hotărârea, nimeni niciodată nu o sa-ți poată să facă nimic. Oricare guvernare are tentația de a vârî sistemul judecătorești în buzunar. Așa e convenabil, când ai un judecător-doi în buzunar, te simți mai ușor. Știi că ziua de mâine este asigurată. Dar ea nu este asigurată, pentru că acel jucător cărui i-ai dat azi bilet de partid, mâine te va pune la pușcărie. Asta este legitatea vieții”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul a dublat, de la 2 la 4 miliarde de lei, fondurile disponibile pentru sprijinirea investițiilor în industria prelucrătoare. Decizia a fost aprobată în ședința din 19 august și vine după ce interesul companiilor pentru acest mecanism de susținere a crescut: până la 5 august 2026 au fost depuse 42 de cereri, iar pentru 28 de beneficiari au fost deja semnate actele de acordare a ajutorului de stat. Proiectele aprobate prevăd investiții de aproximativ 2,53 miliarde de lei și crearea a 1 572 de locuri de muncă.

Din cele 4 miliarde de lei disponibile, 1 miliard va merge către granturi, iar alte 3 miliarde de lei vor fi acordate sub forma facilităților fiscale. Pentru fiecare proiect, sprijinul va fi împărțit în două componente: 25% grant și 75% facilitate fiscală, prin reducerea cu 50% a impozitului pe venit pentru activitățile eligibile.

Banii sunt destinați în special companiilor care investesc în industria prelucrătoare, își modernizează și tehnologizează producția, creează locuri de muncă și dezvoltă proiecte cu valoare adăugată ridicată.

În același timp, autoritățile introduc reguli mai stricte pentru acordarea banilor. Sunt stabilite criterii suplimentare de eligibilitate, inclusiv pentru a preveni situațiile în care o afacere existentă este reorganizată sau fragmentată artificial pentru a putea fi prezentată drept o întreprindere nouă și pentru a obține sprijin financiar. De asemenea, sunt excluse anumite companii care fac parte din grupuri implicate în același proiect de investiții sau sunt controlate de persoane vizate de măsuri restrictive internaționale.

Și procesul de examinare a cererilor va fi mai clar. Dacă dosarul este incomplet sau conține erori, compania va fi notificată și va avea cinci zile lucrătoare pentru a prezenta documentele sau informațiile lipsă. Dacă cererea rămâne neconformă, aceasta poate fi respinsă motivat.

După acordarea sprijinului, proiectele vor fi monitorizate anual. Pentru întreprinderile mici și mijlocii verificările se vor face timp de trei ani, iar pentru companiile mari timp de cinci ani. Dacă beneficiarul nu își respectă angajamentele sau nu atinge indicatorii economici stabiliți, acordarea ajutorului poate fi suspendată sau oprită, iar banii pot fi recuperați.

Pentru 2026, în bugetul de stat sunt prevăzute 250 de milioane de lei pentru granturi. Acești bani vor fi asigurați din asistența Uniunii Europene și din alte instrumente financiare de preaderare.

Sprijinul pentru investiții va putea fi acordat până la sfârșitul anului 2036, autoritățile mizând pe acest mecanism pentru dezvoltarea industriei, creșterea productivității și crearea de noi locuri de muncă în Republica Moldova.