Tweet-urile lui Elon Musk: Bitcoin atinge minimul de 3 luni, apoi raliurile, pe tweet-urile Musk

Bitcoin a ajuns luni la cel mai jos nivel înregistrat în ultimele trei luni. Se întâmplă după ce investitorii au început să vândă criptomoneda, în urma aluziilor făcute în weekend de Elon Musk, care a dat de înțeles că ia în calcul sau chiar a vândut deja o parte din stocurile sale de monedă virtuală, scrie Reuters.

Bitcoinul a scăzut cu mai mult de 9% luni, până la 42.185 de dolari, cel mai jos nivel din 8 februarie, în vreme de ether, moneda blockchain-ului ethereum, a scăzut cu 8%, până la 3.227 de dolari. Dogecoin a scăzut aproape 7%, până la 0,48 de dolari, toate trei monedele ajungând la niveluri minime record.

Săptămâna trecută, Elon Musk a anunțat că Tesla nu va accepta bitcoin ca metodă de plată, din cauza îngrijorărilor de mediu legate de energia necesară pentru a procesa astfel de tranzacții. Duminică el și-a apărat decizia, sugerând că Tesla și-a vândut deja deținerile de Bitcoin, scrie Digi24.ro.

Răspunzând unui cont de Twitter cu numele de CryptoWhale, care a scris că „Deținătorii de bitcoin o să-și tragă palme în trimestrul următor, când o să afle că Tesla și-a vândut și-a vândut deținerile de bitcoin. La câtă ură și-a atras @elonmusk, nu l-aș condamna”, Elon Musk a scris: „Într-adevăr”.

Nu este clar dacă proprietarul Tesla a confirmat astfel vânzările ori s-a referit doar la faptul că și-a atras multe critici.

Elon Musk a anunțat săptămâna trecută pe Twitter că Tesla nu va mai accepta plata în Bitcoin pentru automobile. El și-a motivat decizia prin faptul că „mineritul de Bitcoin afectează mediul înconjurător”. Piața criptomonedelor a pierdut 365 de miliarde de dolari după acest anunț.

„Tesla a suspendat achiziționarea de automobile cu plata prin moneda Bitcoin. Suntem îngrijorați în privința utilizării crescute a combustibililor fosili pentru mineritul de Bitcoin”, ar fi motivul pentru care Tesla nu mai acceptă plata cu această monedă virtuală.

#bitcoin #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă campanie de promovare a produselor moldovenești „Cumpăr BUN de-acasă” , pentru care a scos la licitație servicii în valoare totală de 315.000 de lei. Inițiativa vine în contextul în care, după abrogarea cotei minime obligatorii de 50% pentru produsele autohtone, statul mizează mai mult pe mobilizarea consumatorilor decât pe instrumente legislative.

Documentele de licitație arată că banii vor fi direcționați astfel:

145.000 lei pentru elaborarea unui spot video în versiuni TV și online;
25.000 lei pentru crearea a 14 vizualuri (cartoline), câte unul pentru fiecare categorie de produse;
75.000 lei pentru o campanie de distribuție plătită pe Facebook, Instagram și YouTube, cu obiective clare de impact (reach și frecvență);
70.000 lei pentru o campanie de influencer marketing, cu 10 creatori de conținut locali, fiecare având minimum 60% audiență din Republica Moldova.

Licitația urmărește realizarea unei campanii integrate de comunicare, menite să stimuleze consumul de produse agroalimentare autohtone și să consolideze brandul local.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.