VIDEO: Ceauș declară că nu a fost răpit și, de fapt, a fost ajutat de prieteni să evadeze

17 Mai 2021, 11:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mai 2021, 11:30 // Actual //  MD Bani

Fostul judecător ucrainean, Nicolae Ceaus, a publicat un video pe un canal de Telegram, unde afirmă că „este în siguranță” și de fapt nu a fost răpit din Republica Moldova la 3 aprilie curent, așa cum s-a vehiculat până acum în presa de la noi din țară, ci „era ținut cu forța la Chișinău din 2016.

Potrivit declarațiilor acestuia, răpirea sa nu a avut loc la începutul lunii aprilie curent din Moldova, ci mai degrabă în 2016, când a fost obligat să vină și să stea la Chișinău, scrie Realitatea.md.

Acesta spune că acum este într-un loc sigur și în curând, împreună cu avocații săi va face „lumină” în cazul său, precizând că „în cel mai scurt timp va veni în Ucraina”, ceea ce reiese că, în prezent nu s-ar afla pe teritoriul statului ucrainean.

„Sunt gata să pun la dispoziția agențiilor de aplicare a legii toate informațiile despre persoanele care m-au răpit și reținut din 2016. Acestea sunt persoane foarte influente și, prin urmare, trebuie să cer garanții de securitate de la agențiile noastre de aplicare a legii”, a scris Ceaus pe canalul său de Telegram, pe care și l-a lansat.

Totodată, ex-judecătorul ucrainean și-a cerut scuze de la familia sa pentru tot ce s-a întâmplat până acum, precizând că „așa a trebuit”.

Amintim că, la începutul lunii aprilie, de pe o stradă din Chișinău, Nicolae Ceaus ar fi fost răpit de persoane necunoscute. Se presupune că la mijloc ar fi fost implicate serviciile secrete ucrainiene, precum și angajați ai Ambasadei Ucrainei la Chișinău, care ar fi asigurat transportarea nestingherită a lui Ceaus în Ucraina, lucru infirmat de structurile diplomatice.

În Parlamentul Moldovei a fost creată o comisie de anchetă, care cercetează cazul și urma să prezinte un raport despre cele constatate pe acest caz, pe lângă acțiunile de urmărire și de investigare ale oamenilor legii de la noi.

13 Mai 2026, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2026, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!