Putin elogiază relațiile ruso-chineză, înaintea vizitei lui Xi Jinping: Au atins cel mai înalt punct din istoria lor

Preşedintele Vladimir Putin a lăudat duminică relaţiile ruso-chineze, ajunse la apogeu, şi a împărtăşit aşteptările ridicate pe care le are de la discuţiile cu liderul Xi Jinping, în ajunul vizitei sale în Rusia, informează AFP, citatĂ de Agerpres.

„Relaţiile ruso-chineze au atins cel mai înalt punct din istoria lor şi continuă să devină mai puternice”, a declarat preşedintele Putin într-un articol publicat de Kremlin în oficiosul guvernului chinez Cotidianul Poporului.

Calitatea legăturilor dintre Moscova şi Beijing este „superioară celei a uniunilor politice şi militare din epoca Războiului Rece”, a apreciat liderul de la Kremlin.
În relaţiile dintre Moscova şi Beijing,”nu există limite, nici subiecte interzise”, consideră Vladimir Putin.

„Dialogul nostru politic este sincer la maximum, în timp ce cooperarea noastră strategică a devenit cuprinzătoare şi intră într-o nouă eră”, a subliniat preşedintele rus.
„Relaţiile cu China sunt astăzi piatra de temelie a stabilităţii regionale şi globale, ele stimulează creşterea economică şi servesc drept garant al unei agende pozitive în afacerile internaţionale”, a estimat şeful statului rus.

În condiţiile în care Statele Unite urmăresc o politică de „dublă descurajare” a Rusiei şi a Chinei, Moscova şi Beijingul „lucrează pentru a crea un sistem de securitate echitabil, deschis, incluziv şi care nu este îndreptat împotriva ţărilor terţe, atât la nivel regional, cât şi la nivel global”, susţine Putin.

El a denunţat, de asemenea, încercările NATO de a-şi extinde influenţa „prin îndreptarea către regiunea Asia-Pacific”. „Unele forţe urmăresc cu insistenţă să redistribuie spaţiul eurasiatic în cluburi exclusive şi blocuri militare menite să împiedice dezvoltarea ţărilor noastre, să ne prejudicieze interesele”, „dar nimeni nu va reuşi”, a asigurat liderul rus.

„Avem mari aşteptări de la viitoarele discuţii” cu preşedintele Xi Jinping, a spus Vladimir Putin, subliniind că „nu are nicio îndoială că acestea vor da un nou impuls puternic întregii cooperări bilaterale”.

Potrivit preşedintelui rus, întâlnirea cu omologul chinez, aşteptat luni la Moscova pentru o vizită de trei zile, va fi, de asemenea, o oportunitate de a „vedea un vechi prieten bun” cu care are „cele mai calde relaţii”.
Totodată, preşedintele rus a lăudat „dorinţa Chinei de a juca un rol constructiv în reglementarea crizei” din Ucraina, în contextul în care Beijingul încearcă să se impună ca mediator între Moscova şi Kiev. El a spus că este „recunoscător” Chinei pentru viziunea „echilibrată” asupra „evenimentelor din Ucraina” şi pentru „înţelegerea istoricului lor şi a motivelor reale”.

„Rusia este deschisă pentru o reglementare a crizei ucrainene prin mijloace politico-diplomatice”, a asigurat liderul rus. El a insistat însă asupra recunoaşterii de către Kiev a „noilor realităţi geopolitice”, şi anume anexarea în toamna trecută a patru regiuni ucrainene, precum şi a Peninsulei Crimeei în 2014. „Din păcate, ultimatumurile adresate Rusiei demonstrează că ei sunt departe de aceste realităţi şi nu au niciun interes să caute o soluţie”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#relatii #china #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.