Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina și-a pierdut suflul după doar o lună, spun serviciile secrete occidentale

Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina, care a început luna trecută, se pare că și-a pierdut suflul, susțin serviciile secrete din Regatul Unit.

În ultimele zile, trupele ruse și forțele Grupului Wagner „au obținut puncte de sprijin la vest de râul Bahmuța, în centrul orașului contestat din Donbas, Bahmut”, a informat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Dar evaluarea serviciilor de informații a adăugat că „în sens mai larg, pe linia frontului, Rusia desfășoară unele dintre cele mai scăzute rate de acțiuni ofensive locale care au fost observate cel puțin din ianuarie 2023”.

Ministerul britanic al Apărării a spus că acest lucru se datorează probabil faptului că forțele ruse și-au epuizat „puterea de luptă” într-o asemenea măsură încât „chiar și acțiunile ofensive locale nu sunt sustenabile în prezent”.

Rusia a plătit un preț uriaș în soldați, mercenari și deținuți eliberați în bătălia pentru Bahmut, care a durat luni de zile în ciuda semnificației strategice îndoielnice a orașului.

„În acest moment, există lupte intense în și în jurul Bahmut, iar rușii fac mici avansuri tactice, dar cu costuri mari. În altă parte, linia frontului rămâne relativ statică, cu schimburi semnificative de focuri de artilerie, dar fără câștiguri semnificative în manevre de nicio parte”.

Institutul pentru Studierea Războiului, care a urmărit îndeaproape luptele din Ucraina, în cea mai recentă evaluare a notat că ritmul oarecum mai lent al atacurilor rusești la Bahmut sugerează că ofensiva Grupului Wagner în zonă „se apropie probabil de apogeu”.

Rusia a făcut presiuni asupra apărătorilor ucraineni cu așa-zise atacuri cu valuri umane menite să spargă tranșeele și, deși s-au soldat cu pierderi grele de ambele părți, nu a fost suficient pentru a forța o retragere completă. Mai mult, Rusia nu a reușit să-și folosească forța aeriană superioară pentru a lovi rețeaua defensivă în tranșee, temându-se că operațiunile apropiate ar costa-o și mai multe avioane.

A existat o dezbatere între Kiev și partenerii săi occidentali cu privire la insistența Ucrainei de a continua să apere Bahmut, despre care analiştii au sugerat că ar putea reveni forţelor ruse în zilele următoare. Ucraina a susținut că dacă va consolida poziția sa în Bakhmut va forța Rusia să-și epuizeze oameni și muniții valoroase în ceea ce a devenit cea mai sângeroasă bătălie dintr-un război brutal de uzură pentru ambele părți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.