Furtuna bancară din Occidentul bogat creşte riscul de default în economiile emergente slabe

22 Mart. 2023, 06:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2023, 06:47 // Actual //  bani.md

Cu patru bănci regionale ameri­ca­ne devastate pe burse şi de către clienţi şi cu una, uriaşă, elveţiană scoasă brutal din istorie, încă este dezbătut dacă lumea occi­den­tală a trecut printr-o criză bancară sau dacă este abia începutul uneia. Însă orice ar fi fost până acum, consecinţele sunt multiple, de la presiuni pe deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale la regândirea schemelor de garantare a depozitelor şi reevaluarea ris­cu­rilor de către investitori.

Furtuna bancară a accelerat săptămâna tre­cută ieşirile de capital de pe pieţele emer­gente, ceea ce s-a simţit şi în Europa de Est. Traderii au scos aproape 2 miliarde de dolari din fondurile care investesc în obligaţi­uni şi acţiuni emergente, acestea fiind cele mai ample retrageri din ultimul an, potrivit Bloomberg. Pentru eco­nomiile emergente cele mai vulnerabile cel mai mare pericol este îngusta­rea accesului la finanţare şi creşterea riscului de default.

Şocul a atins şi pie­ţele valu­tare, în regiune remarcându-se prin slăbi­ciune forintul Unga­riei, pre­dispus la deprecieri în vremuri cu turbulenţe. Mone­da şi-a revenit după ce guver­nul şi ban­ca centrală din Elveţia au aranjat vânzarea colosului ban­car Credit Suisse, care altfel risca să se prăbuşească, către UBS pe o nimica toată. Traderii urmăresc dacă furtuna bancară îi va face pe oficialii Rezervei Fede­rale americane să încetinească ritmul de creştere a dobânzii de politică monetară sau chiar să oprească majorările. Fed are şedinţă de politică mo­netară miercuri, iar cele mai multe pariuri sunt pe o creştere a dobânzilor, dar condiţio­nată de asi­gu­rări că situa­ţia din sectorul bancar este sub control.

Dobânzile mari sunt principalul instrument prin care o bancă centrală luptă cu inflaţia. Efectul lor este scumpirea creditării. Mai rău ar putea fi pentru economiile emergente slabe, deoarece turbulenţele provocate de furtuna bancară pe pieţele obligaţiunilor fac mai dificil pentru ele să se finanţeze sau să-şi plătească datoriile.

Pieţele emergente sunt într-o „poziţie deli­cată în pre­zent“, dar dacă banca centrală ame­ri­cană menţine dobânzile, va fi mai bine pentru ele, spune Brendan McKenna, strateg la Wells Fargo. „Iar dacă băncile centrale reu­şesc să ţină sub control tensiunile din sistemul bancar, pie­ţele emergente pot evolua bine pe termen lung“, a mai explicat analistul. Băncile centrale încearcă să împiedice blocarea siste­mului bancar şi prăbuşirea creditării printr-un flux constant de lichiditate în economie, notează The Guardian. Iniţiativa este condusă de Fed şi permite altor bănci centrale să obţină cu uşurinţă dolari care sunt distribuiţi mai departe băncilor comerciale.

Banii ar trebui să ajungă în cele din urmă la consumatori, investitori şi companii care se îm­prumută. Mecanismul este cunoscut ca linie de swap, acorduri de schimb de valută între bănci centrale. Fed, sub privirea căreia două bănci s-au prăbuşit şi una a fost salvată printr-o infu­zie de depozite de 30 de miliarde de dolari de la concurenţi mai mari, a deschis astfel de fluxuri căre băncile din Canada, Marea Brita­nie, Japonia, Elveţia şi zona euro. În SUA, pentru a evita propagarea panicii în rândul deponenţilor, autorităţile au decis ca în cazul falimentului Silicon Valley Bank să fie prote­jate toate depo­zitele, chiar şi cele mari, nega­ran­tate, de peste 250.000 de dolari. Acum, pre­sa americană scrie, citând surse, că guvernul ia în considerare extin­derea temporară a schemei federale de asigu­rare a depozitelor (Federal Deposit Insurance) pentru a acoperi toate depozitele.

Iniţiativa aparţine unei coaliţii de bănci care spun că de un astfel de pas este nevoie pentru a fi prevenită o nouă criză financiară. Departamentul Trezoreriei caută să vadă dacă poate acţiona în acest sens fără permisiunea unui Congres profund divizat. În Europa, pentru că guvernul elveţian a ales ca pentru salvarea Credit Suisse să-i sacrifice pe cei care au investit în obligaţiunile băncii în favoarea acţionarilor, instituţia care supraveghează închiderea băncilor din Uniunea Europeană a căutat să asigure că nu le va face la fel inves­titorilor, ierarhia preferinţelor fiind bine stabili­tă, notează Financial Times.

Dominique Laboureix, preşedintele Comitetului Unic de Rezoluţie (Single Resolution Board), a spus că temerile că obligaţiunile de tipul AT1 (additional tier 1) ale băncilor „nu mai sunt investibile“ nici în UE sunt nefondate. Aceste datorii sunt mai riscante şi valoarea lor a scăzut după ce guvernul elveţian a anunţat că în schema de salvare a Credit Suisse cei care au investit în ele pierd tot. Acţionarii băncii au primit de la UBS echivalentul a 3,3 miliarde de dolari, iar deţinătorii de obligaţiuni au pierdut 17 miliarde de dolari. Anterior se presupunea că întâietate la plată au cei care au cumpărat datorii, nu acţiuni. Aceleaşi asigurări le-au dat şi Autoritatea Bancară Europeană şi Banca Centrală Europeană şi, în afara UE, Banca Angliei. „Nu vom lua pe nimeni prin surprindere“, a spus Laboureix. Obligaţiunile de tipul AT1 au fost introduse ca răspuns la criza financiară globală în cadrul reformelor menite să reducă riscul ca plătitorii de taxe să suporte costul falimentului sau salvării băncilor. Piaţa acestor datorii a crescut între timp la 260 de miliarde de dolari. Furtuna bancară, dacă persistă, va avea efecte dincolo se sistemul financiar.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a spus că turbulenţele pot influenţa deciziile instituţiei privind dobânzile de politică monetară în sensul că dacă este frânată creditarea şi descurajat consumul, inflaţia rămâne fără energie, iar banca nu va mai trebui să majoreze dobânzile. Dobânzile mari sunt principalul instrument prin care o bancă centrală luptă cu inflaţia. Efectul lor este scumpirea creditării. Mai rău ar putea fi pentru economiile emergente slabe, de la Bolovia la Pakistan, deoarece turbulenţele provocate de furtuna bancară pe pieţele obligaţiunilor fac mai dificil pentru ele să se finanţeze sau să-şi plătească datoriile. Astfel, pentru investitori s-au aprins deja semnalele de avertizare că a crescut riscul de default suveran.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală