Raportul anual al Departamentului de Stat. Moldova are probleme cu corupția, cenzura și munca la negru

Departamentul de Stat american a publicat raportul anual pentru 2022 privind situaţia drepturilor omului în lume. Referitor la Republica Moldova, se constată persistenţa unor probleme legate de corupţie și cenzură.

Legea prevede sancțiuni penale pentru corupția oficială, iar guvernul, în general, nu a implementat legea în mod eficient. Guvernul a luat măsuri pentru combaterea corupției și creșterea independenței sistemului judiciar și a capacității agențiilor anticorupție. În ciuda unor îmbunătățiri, corupția a rămas o problemă serioasă. Au existat numeroase rapoarte de corupție guvernamentală. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri ale statului a fost larg răspândită. Guvernul, inclusiv parlamentul, a continuat să acorde prioritate reformei judiciare și eforturilor de combatere a corupției, inclusiv prin eliminarea obstacolelor legislative pentru confiscarea bunurilor nejustificate dobândite prin mijloace ilicite și desfășurarea de procese în lipsă pentru persoanele acuzate de corupție, creșterea transparenței, urmărirea recuperării activelor și urmărirea penală a foștilor corupți. oficiali și oligarhi și punerea în aplicare a verificării organelor de supraveghere judiciară și de procurori.

Totodată, legea prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și alte mass-media, și permite persoanelor să critice guvernul sau să discute chestiuni de interes public. Restricțiile se aplică numai în cazurile în care o astfel de discuție reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, integrității teritoriale, ordinii publice sau siguranței. Autoritățile nu au respectat întotdeauna libertatea de exprimare a presei. Unii jurnaliști au fost supuși hărțuirii, intimidării și proceselor frecvente.

O economie informală înfloritoare a reprezentat o parte semnificativă a activității economice a țării. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, 30,9% din totalul populației ocupate avea un loc de muncă informal. Potrivit Biroului Național de Statistică, munca informală/nedeclarată a constituit 6,8% în trimestrul al treilea din 2022, față de 8% în trimestrul al treilea din 2021. Lucrătorii din economia informală nu aveau aceleași protecții legale cu achitarea salariilor și prevederile de securitate și sănătate în muncă în calitate de angajați din sectorul formal.

Codul muncii impune contracte de muncă pentru angajare, dar guvernul nu a avut un mecanism eficient de monitorizare a conformității. Potrivit Biroului Național de Statistică, 67,7% din toți lucrătorii angajați informal lucrau în sectorul agricol în trimestrul al treilea al anului. În sectorul agricol, aproximativ 63 la sută dintre muncitori erau angajați informal, conform Confederației Naționale a Sindicatelor.

Raportul privind drepturile omului, pe care Departamentul de Stat al SUA îl realizează de aproape 50 de ani, cuprinde rapoarte de ţară privind practicile în domeniu, acoperind drepturile individuale, civile, politice şi ale muncitorilor recunoscute la nivel internaţional, aşa cum sunt prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în alte acorduri internaţionale. Departamentul de Stat al SUA prezintă Congresului rapoarte despre toate ţările care primesc asistenţă şi toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom