Sancțiunile sunt în vigoare, dar exporturile UE curg spre Rusia. Ce țări i-au băgat lui Putin miliarde în visterie

Războiul declanșat de Putin în Ucraina în 24 februarie 2022 a dus la impunerea mai multor pachete de sancțiuni din partea Uniunii Europene împotriva Moscovei, legate în special de petrol, gaze naturale și alți combustibili. Dar, pe toată perioada războiului din 2022, țările UE au pompat bani grei către Rusia, iar pe primul loc s-a situat Germania.

Datele statistice publicate de Eurostat arată că exporturile Germaniei spre Rusia au totalizat 14,1 miliarde de euro în 2022, cele din Italia au fost de 5,8 miliarde de euro, iar livrările Poloniei au însumat 4,7 miliarde de euro, potrivit Hungary Today.

Anul trecut s-au produs scăderi ale exporturilor statelor europene către Rusia, după cum urmează: Germania – scădere cu 44%, Italia minus 23%, Polonia – minus 40%.

Țările de Jos au avut exporturi în 2022 către Rusia în valoare de 4,38 miliarde de euro (scădere cu 45%), Belgia – 3,6 miliarde de euro, Franța – 3,08 miliarde de euro (scădere 52%), Lituania – 2,7 miliarde de euro.

Letonia – 2,2 miliarde de euro (scădere 16%), Finlanda – 2,09 miliarde de euro (scădere 44%), Austria – 1,8 miliarde de euro, Ungaria – 1,3 miliarde de euro, Spania – 1,28 miliarde de euro, Bulgaria – 485 milioane de euro, România – 402 milioane de euro, Malta – 1 milion de euro.

Potrivit unui raport al portalului de știri polonez Forsal, în a doua jumătate a anului 2022, exporturile Poloniei către Rusia au început să crească din nou. În trimestrul al patruea din 2022, exporturile poloneze către Rusia au totalizat 1,2 miliarde de euro. Deși este cu 44% mai puțin decât cu un an mai devreme, în același timp a fost un rezultat mai bun decât în T2 sau T3 2022.

Până în ianuarie-februarie 2022, adică la începutul războiului din Ucraina, exporturile poloneze către Rusia depășeau 600 de milioane de euro pe lună. Deja în martie au scăzut la jumătate, la puțin peste 300 de milioane de euro, iar o lună mai târziu a fost mai puțin de 200 de milioane de euro.

Cel mai important grup de produse de export ale Poloniei către Rusia au fost produsele din industria mașinilor. Pe locul doi au fost materialele plastice și produsele realizate din acestea. Pe poziția a treia au fost produsele farmaceutice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#visterie #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.