Războiul Rece 2.0: Cea mai puternică armă a Americii pentru a învinge China și Rusia

24 Mart. 2023, 08:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2023, 08:42 // Actual //  bani.md

Tot mai mulți analiști consideră că deja Statele Unite se află într-un nou Război Rece, denumit 2.0, cu China și Rusia. După cel de-Al Doilea Război Mondial, SUA au creat NATO și alianțe în Pacific, însă acum cea mai importantă armă a Americii pentru a învinge China și Rusia în Războiul Rece 2.0 este comerțul liber, susține un profesor de economie, de la Universitatea Maryland.
Peter Morici arată într-o analiză din Market Watch, că Statele Unite au cultivat, după 1945, comerțul liber între aliați prin GATT, UE și alte aranjamente regionale și au înfometat blocul sovietic de tehnologie americană prin controale la export.

Planificarea centralizată stalinistă și autarhia au creat economii muribunde. Numai datorită dimensiunii mari, Uniunea Sovietică a avut resursele pentru a crea răutăți pe tot globul.

Între timp, economia SUA a fost suficient de mare pentru a asigura întregul sistem internațional. A sprijinit o armată adecvată pentru a lupta războaie pe ambele mari oceane și a oferit aliaților o piață semnificativă pentru a-și dezvolta industriile.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Statele Unite și UE au căutat să integreze Rusia și China în sistemul comercial al Occidentului. Ei au presupus că integrarea economică va instiga reforme democratice.

Dar Wandel durch Handel (denumirea pentru politica externă germană cu regimurile autoritare) s-a dovedit o nebunie. Europa a devenit tragic dependentă de gazele naturale rusești, în timp ce Rusia și China au exploatat accesul la piețele occidentale și la tehnologia comercială pentru a crea economii mai moderne, a-și impulsiona armatele și a agresa alte națiuni.

În cuvintele ministrului Comerțului japonez Yasutoshi Nishimura: „Sistemul de liber schimb a ajuns să crească legitimitatea regimurilor autoritare” și „să amplifice amenințarea puterilor hegemonice”.

Greșeala Occidentului față de China și Rusia
Occidentul nu a oferit Rusiei și Chinei acces liber la tehnologia sa militară, dar atât de multă tehnologie comercială este cu dublă utilizare, încât atât Rusia, cât și China sunt suficient de capabile să creeze o mulțime de probleme.

Statele Unite cheltuiesc în continuare mai mult pentru apărare decât China, Rusia și câteva alte națiuni la un loc, dar nu pot garanta securitatea Taiwanului. SUA vor trebui să înarmeze Ucraina pentru a lovi în interiorul Rusiei, pentru a fi angajată direct sau pentru a se confrunta cu un impas și cheltuieli de război nesfârșite.

Războaiele se duc aici și acum, Rusia poate suporta costurile pe termen scurt și pentru președintele Vladimir Putin, câștigarea este un imperativ existențial. Adevărata concurență asupra sancțiunilor este escaladarea președintelui Joe Biden către China.

Ca și în cazul securizării căilor comerciale, SUA trebuie să depindă de aliați pentru a înăbuși ambițiile chineze. Statele Unite nu mai produc cele mai avansate semiconductoare – cele fabricate în Taiwan și Coreea – dar acele fabrici depind de ingineria americană și de tehnicile olandeze și japoneze.

China are propriile cărți de jucat. Este un procesator dominant de cupru, nichel, cobalt, litiu și minerale din pământuri rare. Statele Unite ale Americii trebuie să-și redezvolte producția de cipuri și capacitățile industriale defensive mai largi și să-și asigure surse sigure în Occident pentru minerale rare și alte materiale critice.

Schimbul de liber schimb cu Rusia și China a fost o prostie, dar asta nu înseamnă că comerțul liber cu restul Europei și Asia este același. Atragerea partenerilor noștri de securitate într-o prosperitate comună ar face mai probabil să ne putem baza pe ei într-o criză din Taiwan și pe termen lung în eforturile noastre de a rămâne înaintea Chinei în tehnologia militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.