VIDEO Mașinăria de război a lui Putin izbită masiv: Super arme ce nu mai pot fi fabricate în Rusia

25 Mart. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

După începerea războiului provocat de Vladimir Putin în Ucraina, Statele Unite și aliații săi din Europa, dar și din lume au impus pachete de sancțiuni împotriva Moscovei.

Acum, un raport al Consiliului german de relații externe a scos în evidență faptul că Rusia a fost lovită de interdicțiile occidentale, diminuând capacitatea militară a regimului de la Kremlin.

Sancțiunile sunt un semnal puternic al hotărârii occidentale de a se opune războiului Rusiei împotriva Ucrainei și i-au slăbit semnificativ capacitatea de a duce război. Dar Rusia se adaptează, transformându-și economia într-o economie de război, cu accent pe transferarea resurselor în scopuri militare, potrivit DGAP.

Rusia rămâne capabilă să-și finanțeze activitățile militare prin creșterea semnificativă a bugetului pentru acestea. Alte elemente de cheltuieli au fost reduse, iar deficitul s-a mărit.

Scăderea veniturilor din petrol face probabil un deficit bugetar substanțial mai mare. Industria de apărare a Rusiei a oprit, redus sau retrogradat producția mai multor sisteme de arme de înaltă tehnologie, deoarece sancțiunile i-au limitat accesul la tehnologia necesară.

Rusia a adaptat producția militară la sancțiuni, bazându-se pe sisteme mai vechi sau substitute interne inferioare. De asemenea, a găsit modalități de eludare a sancțiunilor, iar importurile sale de bunuri de înaltă tehnologie sunt în creștere.

Fără sancțiunile impuse în 2014, cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar fi fost diferit. Acest lucru poate fi ilustrat prin trei exemple. În primul rând, un contract din 2011 pentru Rusia pentru achiziționarea a patru nave de atac franceze care transportau elicoptere din clasa Mistral a fost anulat în 2014. Apărarea portului Odesa ar fi fost mult mai dificilă pentru forțele armate ucrainene în 2022 dacă Rusia ar fi primit aceste nave.
În al doilea rând, restricțiile vestice la export asupra tehnologiei au încetinit semnificativ dezvoltarea și producția avioanelor ”stealth” (invizibile) Sukhoi Su-57 de generația a 4+, care sunt cu mult superioare oricărei aeronave ucrainene. Conform planurilor de dinainte de 2014, Forțele Aeriene Ruse și-au propus să aibă mai mult de 60 dintre aceste avioane până în 2022.

Cu toate acestea, sancțiunile au întârziat atât de mult producția încât, în februarie 2022, avea doar cinci SU-57 produse în serie, care nu au putut să fie dislocate în misiuni de luptă. În al treilea rând, bombardierul PAK DA de generația a cincea, planificat de mult timp, nu a fost încă finalizat, în ciuda planurilor de dinainte de 2014 de a-l pune în zbor până la sfârșitul anilor 2010.

Super arme ce nu mai ajung la armata rusă, după sancțiuni

Din februarie 2022, sancțiunile legate de produsele militare și cu dublă utilizare au fost înăsprite semnificativ. În ciuda afirmațiilor repetate de autosuficiență, industria rusă de apărare rămâne puternic dependentă de piesele și componentele importate din Occident.

Tancurile T-72 folosesc camere termice Thales de fabricație franceză și optică japoneză, care nu mai sunt disponibile. Producția mai multor arme moderne de apărare aeriană (cum ar fi 9K37 Buk și 9K22 Tunguzka) a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de electronice de fabricație germană.

Producția de rachete de croazieră Kh-101 are, de asemenea, de suferit, deoarece componentele olandeze, elvețiene, taiwaneze și americane nu mai sunt disponibile. Cele mai avansate rachete Tornado de 300 mm ghidate de satelit din Rusia folosesc giroscoape fabricate în SUA. Și mai sunt și alte exemple.

Deși stocurile sale erau vaste, Rusia mai are puține rachete de croazieră moderne. Capacitățile sale de a efectua lovituri de precizie sunt astfel puternic slăbite ca urmare a sancțiunilor.

Producția de vehicule militare a avut, de asemenea, de suferit foarte mult.Producătorul de camioane KAMAZ a fost nevoit să oprească producția tuturor platformelor sale moderne de utilizare militară, deoarece injectoarele de combustibil Bosch necesare produse în Germania nu mai sunt disponibile.

Retragerea multor companii occidentale de înaltă tehnologie a adus astfel o lovitură majoră, până acum în mare măsură ireparabilă, industriei de apărare din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală