VIDEO Mașinăria de război a lui Putin izbită masiv: Super arme ce nu mai pot fi fabricate în Rusia

25 Mart. 2023, 07:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2023, 07:24 // Actual //  bani.md

După începerea războiului provocat de Vladimir Putin în Ucraina, Statele Unite și aliații săi din Europa, dar și din lume au impus pachete de sancțiuni împotriva Moscovei.

Acum, un raport al Consiliului german de relații externe a scos în evidență faptul că Rusia a fost lovită de interdicțiile occidentale, diminuând capacitatea militară a regimului de la Kremlin.

Sancțiunile sunt un semnal puternic al hotărârii occidentale de a se opune războiului Rusiei împotriva Ucrainei și i-au slăbit semnificativ capacitatea de a duce război. Dar Rusia se adaptează, transformându-și economia într-o economie de război, cu accent pe transferarea resurselor în scopuri militare, potrivit DGAP.

Rusia rămâne capabilă să-și finanțeze activitățile militare prin creșterea semnificativă a bugetului pentru acestea. Alte elemente de cheltuieli au fost reduse, iar deficitul s-a mărit.

Scăderea veniturilor din petrol face probabil un deficit bugetar substanțial mai mare. Industria de apărare a Rusiei a oprit, redus sau retrogradat producția mai multor sisteme de arme de înaltă tehnologie, deoarece sancțiunile i-au limitat accesul la tehnologia necesară.

Rusia a adaptat producția militară la sancțiuni, bazându-se pe sisteme mai vechi sau substitute interne inferioare. De asemenea, a găsit modalități de eludare a sancțiunilor, iar importurile sale de bunuri de înaltă tehnologie sunt în creștere.

Fără sancțiunile impuse în 2014, cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar fi fost diferit. Acest lucru poate fi ilustrat prin trei exemple. În primul rând, un contract din 2011 pentru Rusia pentru achiziționarea a patru nave de atac franceze care transportau elicoptere din clasa Mistral a fost anulat în 2014. Apărarea portului Odesa ar fi fost mult mai dificilă pentru forțele armate ucrainene în 2022 dacă Rusia ar fi primit aceste nave.
În al doilea rând, restricțiile vestice la export asupra tehnologiei au încetinit semnificativ dezvoltarea și producția avioanelor ”stealth” (invizibile) Sukhoi Su-57 de generația a 4+, care sunt cu mult superioare oricărei aeronave ucrainene. Conform planurilor de dinainte de 2014, Forțele Aeriene Ruse și-au propus să aibă mai mult de 60 dintre aceste avioane până în 2022.

Cu toate acestea, sancțiunile au întârziat atât de mult producția încât, în februarie 2022, avea doar cinci SU-57 produse în serie, care nu au putut să fie dislocate în misiuni de luptă. În al treilea rând, bombardierul PAK DA de generația a cincea, planificat de mult timp, nu a fost încă finalizat, în ciuda planurilor de dinainte de 2014 de a-l pune în zbor până la sfârșitul anilor 2010.

Super arme ce nu mai ajung la armata rusă, după sancțiuni

Din februarie 2022, sancțiunile legate de produsele militare și cu dublă utilizare au fost înăsprite semnificativ. În ciuda afirmațiilor repetate de autosuficiență, industria rusă de apărare rămâne puternic dependentă de piesele și componentele importate din Occident.

Tancurile T-72 folosesc camere termice Thales de fabricație franceză și optică japoneză, care nu mai sunt disponibile. Producția mai multor arme moderne de apărare aeriană (cum ar fi 9K37 Buk și 9K22 Tunguzka) a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de electronice de fabricație germană.

Producția de rachete de croazieră Kh-101 are, de asemenea, de suferit, deoarece componentele olandeze, elvețiene, taiwaneze și americane nu mai sunt disponibile. Cele mai avansate rachete Tornado de 300 mm ghidate de satelit din Rusia folosesc giroscoape fabricate în SUA. Și mai sunt și alte exemple.

Deși stocurile sale erau vaste, Rusia mai are puține rachete de croazieră moderne. Capacitățile sale de a efectua lovituri de precizie sunt astfel puternic slăbite ca urmare a sancțiunilor.

Producția de vehicule militare a avut, de asemenea, de suferit foarte mult.Producătorul de camioane KAMAZ a fost nevoit să oprească producția tuturor platformelor sale moderne de utilizare militară, deoarece injectoarele de combustibil Bosch necesare produse în Germania nu mai sunt disponibile.

Retragerea multor companii occidentale de înaltă tehnologie a adus astfel o lovitură majoră, până acum în mare măsură ireparabilă, industriei de apărare din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.