Petrolul se liniștește: panica livrărilor rusești dispare

Prețurile petrolului au rămas în mare parte neschimbate, luni, după o scădere la începutul tranzacțiilor, întrucât Statele Unite nu au exercitat presiuni suplimentare asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina prin măsuri de perturbare a exporturilor de petrol, scrie Reuters.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 6 cenți, sau 0,09%, la 65,79 dolari pe baril la ora 03:42 GMT, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a situat la 62,82 dolari pe baril, în urcare cu 2 cenți, sau 0,03%.

Președintele american Donald Trump s-a întâlnit vineri în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin și a făcut negocieri cu Moscova în privința căutării unui acord de pace.

Trump urmează să se întâlnească luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni pentru a obține rapid un acord de pace care să pună capăt războiului.

Vineri, Trump a declarat că nu are nevoie imediată să ia în calcul tarife împotriva unor țări precum China, care cumpără petrol rusesc, dar că ar putea fi nevoit să facă acest lucru „în două sau trei săptămâni”, reducând astfel temerile privind o întrerupere a aprovizionării rusești.

China, cel mai mare importator de petrol din lume, este și cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, urmată de India.

Investitorii urmăresc indiciile ce ar putea veni din partea președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, la reuniunea de la Jackson Hole din această săptămână, cu privire la traiectoria reducerilor de dobândă care ar putea împinge bursele la noi recorduri.

#stabilitate #preturi #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.