Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La doar o zi după ce președintele american Donald Trump a decis amânarea pe termen nedeterminat a summitului cu Vladimir Putin, Kremlinul a reacționat printr-o demonstrație de forță nucleară, desfășurând un amplu exercițiu al forțelor strategice ruse.

Potrivit comunicatului oficial al administrației prezidențiale ruse, Vladimir Putin a condus personal exercițiile nucleare, care au implicat toate componentele „triadei nucleare” – terestră, aeriană și navală. Din centrul de comandă al Kremlinului, Putin, singur în sala de control, a dat ordinul de lansare a mai multor rachete balistice intercontinentale.

De pe cosmodromul Plesețk, o rachetă „Yars” – cu o rază de acțiune de până la 11.000 km, capabilă să atingă teritoriul Statelor Unite – a fost lansată către poligonul Kura, din peninsula Kamceatka. În paralel, submarinul nuclear „Bryansk”, aflat în Marea Barents, a lansat o rachetă balistică „Sineva”, iar avioane strategice Tu-95MS au executat lansări de rachete de croazieră aer-sol.

Kremlinul a declarat că „toate obiectivele exercițiului au fost îndeplinite”, iar scopul acestuia a fost „exersarea procedurilor de autorizare și utilizare a armelor nucleare”, potrivit raportului prezentat lui Putin de Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.

Exercițiul a avut loc într-un moment de tensiune diplomatică maximă, după ce Casa Albă a anunțat că summitul planificat la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin a fost amânat pe termen nedeterminat.

Surse citate de Reuters afirmă că întâlnirea a fost suspendată din cauza refuzului lui Putin de a face concesii privind Ucraina – liderul rus ar fi cerut control total asupra regiunii Donbas, renunțarea Kievului la aderarea la NATO și reducerea drastică a armatei ucrainene.

Donald Trump a declarat anterior că nu dorește „să piardă timpul în negocieri fără rezultate” și că va relua discuțiile „doar dacă vor exista semnale clare din partea Moscovei și Kievului privind încetarea focului”. Potrivit CNN, decizia de amânare i-a fost recomandată de secretarul de stat Marco Rubio, după consultările eșuate cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Surse din administrația Trump, citate de Axios, afirmă că Washingtonul consideră că nici Moscova, nici Kievul nu sunt în prezent pregătite să facă pași concreți spre relansarea negocierilor de pace.