Fiica lui Peskov, Elizaveta, s-a îmbogățit în primul an de război

În timp ce prosperă din afacerile cu statul, fiica lui Peskov se antrenează trăgând cu pistolul şi să aruncând cuţite.

O viaţă de lux, petrecută între iahturi, călătorii, hoteluri luxoase şi modă, conţine şi cu o pasiune niciodată ascunsă pentru arme albe şi cele de foc.

Pe reţelele sale de socializare, Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, afişează cu mândrie videoclipuri în care îi face plăcere să tragă cu pistolul şi să arunce cuţite.

Fata a prosperat financiar în 2022, anul izbucnirii războiului: a câştigat peste 137 de milioane de ruble (echivalentul a aproximativ un milion şi 650 mii de euro).

Bilanţurile companiei sale de echipamente, „Centrum Moscow”, arată o creştere cu de 70 de ori a profitului. Cea mai mare parte a contractelor sunt cu Trezoreria şi cu agenţiile guvernamentale de la Kremlin.

Fata are studii la Paris, adică în Occidentul atât de hulit de tatăl său, iar la început a avut chiar o pornire anti-război, ulterior reprimată: „Nu am cu nimic de-a face cu invazia rusă a Ucrainei. Sunt supărată pentru că vreau să călătoresc”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Peskov #bogatie #avere #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Documentul propune ca întreaga cotă de import de 3.000 de tone să fie alocată exclusiv operatorilor economici din industria prelucrătoare, cu excluderea intermediarilor.

Potrivit hotărârii, intervenția este motivată de riscul unor abuzuri din partea intermediarilor, care ar putea importa zahăr în numele procesatorilor și ulterior să aplice marje comerciale suplimentare, afectând competitivitatea producătorilor micro și mici și ducând la majorarea prețurilor produselor alimentare autohtone.

Autoritățile susțin că Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și Camera Comerț și Industrie și au semnalat anterior riscuri legate de monopolizarea contingentului, lipsa trasabilității importurilor și dificultăți în monitorizarea utilizării reale a zahărului importat.

Proiectul prevede amendarea punctului 3 din hotărârea în vigoare, astfel încât doar procesatorii care importă și utilizează zahărul în nume propriu să poată beneficia de contingentul tarifar preferențial. Măsura are scopul de a preveni situația în care cantitatea integrală de 3.000 de tone ar putea fi valorificată încă de la începutul anului 2026 de un număr limitat de importatori mari, care dispun de capacități logistice și financiare superioare.

Potrivit statisticilor, consumul anual de zahăr diferă în funcție de dimensiunea procesatorilor: microîntreprinderile consumă, în medie, 3–12 tone/an, întreprinderile mici – 15–50 tone/an și utilizatorii industriali – 70–100 tone/an, în funcție de produs și sezon. Datele sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană, unde IMM-urile din sectorul alimentar consumă, de regulă, 12–60 tone de zahăr anual.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar implementarea va reveni Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.