Scandal în România cu băutura Frutti Fresh! Micula, moștenitorul imperiului: Nu-s prost să le consum

Ce conțin sucurile Frutti Fresh pe care Victoraș Micula nu le bea, chiar dacă este moștenitorul companiei de băuturi.

Potrivit etichetei, băutura carbogazoasă Frutti Fresh Tutti Frutti conține „apă, zahăr, suc de fructe din suc concentrat (conținut de suc de fructe min 4%, în proporții variabile: mere, portocale, lămâie, kiwi, banane, struguri, ananas, piersici, grapefruit, mango), dioxid de carbon, acidifiant acid citric, stabilizatori gumă arabică și gumă esterică, antioxidant acid ascorbic, arome, conservanți benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, colorant beta-caroten”, scrie romaniatv.ro.

Ce conțin sucurile Frutti Fresh

Guma esterică este un aditiv alimentar cu rol de agent de îngroşare, emulgator, stabilizator, adjuvant şi aromatizant. Constituie, de asemenea, materie de bază pentru guma de mestecat. Este folosită la tratatamentul de suprafață al frugtelor, dar și al legumelor proaspete și în băuturile nealcoolice aromatizate energizante și în băuturi alcoolice tulburi aromatizate, care au un conținut de alcool mai mic de 15%. Băuturile care conțin acest aditiv nu sunt recomandate copiilor. Substanța nu a fost permisă în România până în anul 2002, fiind introdusă odată cu alinierea la legislația europeană. Dozele mari pot duce la hieprkinezie, insomnie și tahicardie.

Guma arabică este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele Acacia senegal. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă- suport pentru alţi aditivi alimentari. În doze mari duce la balonare şi flatulenţă.

Acidul citric E330, cunoscut sub numele de sare de lămâie, arată ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Acidul citric este utilizat în industria alimentară deoarece conferă produselor un gust plăcut de acid. Este foarte solubil în apă, deci poate fi adăugat si in sucuri, dulciuri, bomboane, jeleuri și fructe congelate. Acidul citric este necesar pentru clarificarea enzimatică a sucurilor și pentru împiedicarea zaharisirii mierii de albine.

E 300, acidul ascorbic, este un aditiv alimentar care face parte din categoria antioxidanților. Acidul ascorbic este unul dintre cei mai utilizați aditivi nutritivi ca: agent antioxidant, agent de conservare, inhibitor de nitrozamină, fortifiant etc. Este cea mai răspândită vitamină din natură, mai ales în regnul vegetal. Vitamina C poate fi sintetizată și în regnul animal, dar oamenii nu au capacitatea de a o sintetiza.

E 211 , benzoatul de sodiu, face parte din categoria aditivilor de conservare, de natură organică. Este o substanță antiseptică. Acidul benzoic și benzoații consumați frecvent pot provoca la om fenomene alergice, ca de exemplu: cefalee, urticarie, eczeme, dermatite atopice etc. Aceste afecțiuni alergice sunt cauzate de interferența aditivilor cu diverse substraturi sau enzime pe cale metabolică. Unii autori au menționat faptul că acidul benzoic inhibă activitatea unor enzime digestive și deprimă absorbția substanțelor nutritive. Date din literatură arată că unele cazuri de eritem polimorf pot fi asociate unei hipersensibilități datorate acidului benzoic.

Acidul benzoic este cuprins și în grupa aditivilor cu risc de intoleranță respiratorie, putând produce chiar șoc anafilactic. Mai mult, acidul benzoic și benzoații sunt considerați aditivi cancerigeni, iar în unele țări ca SUA se interzice folosirea lor. Benzoații nu se acumulează în totalitate în organismul uman. Ei sunt eliminați în procente cuprinse între 66-95% prin conjugare cu glicina (în final fiind excretați cu acid hipuric), iar o altă parte, prin conjugare cu acid gluconic. Dozele mari și consumul îndelungat de benzoați pot produce iritație gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului și a rinichilor. În combinație cu coloranții alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD). Unele studii au sugerat că cu cât concentrația de benzoat de sodiu este mai mare, cu atât se creează mai mulți radicali liberi. Radicalii liberi pot deteriora celulele și pot crește riscul de boli cronice.

Victoraș Micula, moștenitorul Frutti Fresh, nu consumă băutura

Întrebat de un interanut de ce nu bea sucurile Frutti Fresh, Victoraș Micula a spus că nu îi plac și că pentru el sunt doar o sursă de venit.

„Niciun dealer nu își consumă produsele. Nici eu nu beau produsele mele. Nu îmi plac. Eu vi le-am dat vouă, să fac bani, doar nu-s prost să le consum, nu?!”, a spus acesta în timpul unui live pe TikTok.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frutti fres #micula #băutură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF