Țara în care gripa aviară face ravagii. Fermierii nu mai au unde să îngroape păsările moarte

Cea mai gravă epidemie de gripă aviară cu care s-a confruntat vreodată Japonia a decimat efectivele de păsări şi a dus la creşterea explozivă a preţului la ouă, iar acum nu mai există suficient teren pentru a îngropa păsările moarte, transmite Bloomberg.

Peste 17 milioane de păsări au fost sacrificate în Japonia în acest sezon. Înlăturarea carcaselor trebuie făcută în mod adecvat pentru a preveni răspândirea virusului sau contaminarea pânzei freatice. Autorităţile locale spun că fermierii au raportat o lipsă de terenuri adecvate pentru a îngropa păsările moarte, informează postul public de televiziune NHK.

Situaţia din Japonia scoate la lumină necesitatea ţărilor de a regândi modul cum răspund la epidemia de gripă aviară, în special având în vedere că un număr record de păsări moarte devine ceva normal la nivel mondial. Chiar dacă până acum focarele de gripă aviară au fost descoperite în principal în Europa, SUA şi Asia, în ultimele luni epidemia s-a răspândit şi în America de Sud, cu primele cazuri descoperite în Argentina, Uruguay şi Bolivia.

Epidemia de gripă aviară a perturbat livrările de carne şi ouă într-un moment în care există îngrijorări crescute cu privire la inflaţie. În Japonia, gripa aviară a obligat unele companii precum restaurantele McDonald şi magazinele 7-Eleven să suspende vânzarea de produse care conţin ouă sau să majoreze preţurile.

În mod normal, fermierii şi autorităţile pun la punct planuri preventive pentru a gestiona deşeurile generate de un focar de gripă aviară, inclusiv a carcaselor, dejecţiilor şi a echipamentelor de protecţie personală. Însă numărul de păsări moarte care trebuie înlăturate a depăşit orice aşteptări, susţine NHK. Unele regiuni au început să ardă păsările moarte dacă pot face rost de facilităţi de incinerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ravagii #gripa aviara #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.