Rușii produc un nou tip de bombe de 1,5 tone, pe care ucrainenii nu au cu ce să le doboare

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor ale armatei ucrainene, Iuri Ignat, și-a avertizat concetățenii cu privire la noul pericol asociat cu bombele aeriene rusești. Rușii produc un nou tip de astfel de arme cu o greutate de 1,5 tone, în timp ce armata Kievului încă nu au ce să le doboare.

Ignat a spus că recent ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a vizitat în mod demonstrativ întreprinderea în care sunt produse. Este posibil ca aceste bombe să fie, de asemenea, echipate cu aripi și navigație GPS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Bombele de o tonă și jumătate sunt deja de trei ori mai puternice. Subliniez încă o dată că mijloacele necesare care pot intercepta sunt sistemele Patriot, Samp-t de la sol. Și cel mai bun este F-16 modern sau alte avioane din generația „4+” capabile să se opună aviației ruse la abordări cu rază lungă, spune Ignat. Inamicul folosește aceste bombe de la distanță. Până acum, cu impunitate. Este necesar să înțelegem că astfel de bombe lovesc de la distanță de peste 50 de kilometri și dincolo de linia de luptă sau de granița de stat.

Forțele armate ruse au schimbat modul de acțiune în Ucraina. După ce au pierdut sute de avioane de război în atacuri necoordonate cu artileria de la sol, rușii atacă acum din spatele frontului cu „bombe ghidate cu planare” care pot parcurge distanțe de până la 70 de km.

Rusia folosește bombe aeriene ghidate cu planare, lansând zeci de bombe pe zi peste zona de demarcație a frontului de pe avioane Su-35 și Su-34, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene al Forțelor Armate ale Ucrainei, colonelul Iuri Ignat.

„Aviația inamicului, din păcate, lucrează, iar de câteva zile au început să folosească bombe cu planare care pot zbura zeci de kilometri, până la o distanță aproximativă de 70 km. Inamicul folosește de la 10 până la 20 de bombe pe zi de-a lungul întregii linii de demarcație.

Proiectilele sunt lansate de pe avioanele Su-35, Su-34, care nu sunt incluse în zona de viziune a apărării noastre aeriene, iar aceasta este o nouă amenințare pentru noi, la care trebuie să răspundem prompt”, a spus el.
Ucraina nu are cum să reacționeze în acest moment la noua tactica adoptată de ruși și face apel la Occident să ajute Ucraina cu sisteme și mijloace de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune.

„Pentru a alunga aceste avioane cât mai departe posibil de granițele noastre, avem nevoie de sisteme și mijloace de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, precum Patriot, și, bineînțeles, dorim avioane de vânătoare care pot folosi rachete aer-aer la distanțe mari”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Totul a început cu atacul din Odesa. Două rachete X-59 au fost distruse. De asemenea, atacul a continuat și din nordul Ucrainei, aproximativ 10 avioane Su-35 au atacat regiunea Sumî cu bombe aeriene ghidate”, a spus Ignat.

#bombe #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.