S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare

Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

#magazine #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.