Zece orașe din lume unde numărul milionarilor a crescut în pofida preocupărilor legate de recesiune 

20 Apr. 2023, 08:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Apr. 2023, 08:59 // Actual //  bani.md

În pofida preocupărilor legate de recesiune şi de turbulenţele pieţei financiare, bogăţia creşte în unele părţi ale lumii şi uneori, în mod semnificativ, potrivit unui nou raport al companiei de consultanţă pentru migraţia investiţiilor Henley & Partners, citat de CNBC.

Oraşul Hangzhou din China se află în fruntea listei care include oraşele unde numărul milionarilor înregistrează cu cea mai rapidă creştere.

Raportul a constatat că, între 2012 şi 2022, numărul persoanelor care locuiesc acolo şi care deţin active investibile în valoare de peste 1 milion de dolari a crescut cu 105%.
La sfârşitul anului trecut, 30.400 de persoane care locuiesc acolo se încadrau în această categorie. Dintre aceştia, 98 erau aşa-numiţi centimilionari, care deţineau active în valoare de peste 100 de milioane de dolari, iar 12 erau miliardari.

Încă două oraşe chineze, Shenzhen şi Guangzhou sunt, de asemenea, în top 10, ocupând locul trei şi, respectiv, şapte.

Numărul de ultrabogaţi din Shenzhen a crescut cu 98% între 2012 şi 2022, în timp ce Guangzhou a consemnat o creştere de 86%.
Alături de China, SUA domină top 10 cu trei oraşe. În cazul SUA, totuşi, toate cele trei oraşe sunt, de asemenea, în primele cinci poziţii.

Austin, capitala statului Texas, a ocupat locul doi, deoarece populaţia milionarilor a crescut cu 102% între 2012 şi 2022, în timp ce West Palm Beach din Florida s-a clasat pe locul patru, cu o creştere de 90%, urmat de Scottsdale din Arizona, cu o creştere de 88%.
Andrew Amoils, director pentru cercetare la firma de informaţii despre averi New World Wealth, care a lucrat la raport împreună cu Henley & Partners, leagă aceste creşteri puternice de diverşi factori.

Austin a beneficiat de sectorul tehnologic, deoarece multe companii importante şi-au mutat operaţiunile acolo în ultimii ani, a subliniat Amoils într-o notă publicată alături de raport.

Între timp, Scottsdale este atractiv pentru antreprenorii din domeniul tehnologiei şi pensionari datorită ”numărului în munca de acasă.

Trebuie observat faptul că niciun oraş european nu este în top 10.

”Dominanţa SUA asupra sectorului tehnologic global a jucat probabil un rol în lupta cu oraşele europene. De asemenea, ascensiunea Asiei a afectat probabil Europa mai mult decât SUA”, a declarat Amoils pentru CNBC Make It.

Acolo unde bogăţia scade

Pe de altă parte, numărul de oameni bogaţi din unele oraşe a scăzut semnificativ în ultimul deceniu. Capitala Rusiei, Moscova, a înregistrat cea mai mare scădere de 44%, iar Sankt Petersburg a remarcat a treia cea mai mare scădere, de 38%.

Acest lucru nu este surprinzător, din cauza consecinţelor războiului în desfăşurare al Rusiei cu Ucraina.

Dar nu toate ţările unde a avut loc o scădere a populaţiei ultrabogate au motive atât de evidente. Printre acestea se numără Johannesburg din Africa de Sud, care a avut cu 40% mai puţini milionari în 2022 decât în 2012, Hong Kong, care a înregistrat o scădere de 27% şi Londra, unde populaţia ultrabogată a scăzut cu 15%.

Toate aceste trei oraşe sunt printre cele 10 oraşe cu cele mai mari scăderi.

Schimbările din peisajul politic, cum ar fi Brexit-ul pentru Regatul Unit, şi tensiunile geopolitice ar putea fi printre posibilii factori ai declinului.

Cele mai bogate oraşe din lume

Totuşi, Hong Kong a revenit într-un clasament separat al celor mai bogate 10 oraşe din lume. Cu un total de 129.500 de persoane cu active investibile de peste 1 milion de dolari, inclusiv 290 de centimilionari şi 32 de miliardari, oraşul este al şaptelea cel mai bogat la nivel global.
Hong Kong este unul dintre doar două oraşe nou intrate pe această listă, în comparaţie cu cel mai recent raport al Henley & Partners despre cele mai bogate oraşe din lume, care a fost publicat în septembrie.

Primele şase oraşe au rămas aceleaşi de atunci, New Yorkul luând conducerea, urmat de Tokyo, în Japonia, Bay Area, care include San Francisco şi Silicon Valley, Londra în Regatul Unit, Singapore şi Los Angeles.
S-a descoperit că 340.000 de newyorkezi au active investibile în valoare de cel puţin 1 milion de dolari, 724 dintre ei fiind centimilionari şi 58 dintre ei miliardari.
Chicago, Illinois, şi Houston, Texas, care s-au clasat pe locul şapte şi, respectiv, opt anul trecut, nu mai sunt în top 10.

Declinul numărului persoanelor ultrabogate din Chicago a devenit un model în ultimii ani, spune Amoils, adăugând că mai multe mari afaceri au părăsit şi ele oraşul.

Numărul persoanelor cu averi nete mari din Huston a scăzut în principal din cauza scăderii preţului petrolului. Când am făcut [ultimul] set de statistici, în iunie 2022, [preţul] petrolului era de peste 120 USD, în timp ce acum este în jur de 80 USD. Rata de creştere a numărului acestora pe 10 ani în Houston este încă foarte sănătoasă, de +65%”, a spus Amoils.

În locul Houston, capitala Chinei Beijing este acum pe locul opt, urmat de Shanghai.
Anterior, aceste oraşese aflau pe locurile nouă şi zece, dar un nou participant în top 10 completează, de asemenea, lista: Sydney din Australia.

Acestea sunt cele 10 oraşe care au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului persoanelor ultrabogate între 2012 şi 2022, potrivit raportului Henley & Partners: 1. Hangzhou, China (105%), 2. Austin, SUA (102%), 3. Shenzhen, China (98%), 4. West Palm Beach, SUA (90%), 5. Scottsdale, SUA (88%), 6. Bengaluru, India (88%), 7. Guangzhou, China (86%), 8. Sharjah, Emiratele Arabe Unite (84%), 9. Ho Chi Minh City, Vietnam (82%), 10. Hyderabad, India (78%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.