Verificări la sânge la Air Moldova a lui Șor după anularea zborurilor! Autoritatea aeronautică intervine

Autoritatea Aeronautică Civilă inițiază un control inopinat în contextul anunțului companiei aeriane Air Moldova privind anularea tuturor zborurilor până în 25 aprilie 2023 din cauza problemelor financiare majore ale operatorului aerian.

AAC în calitate de instituție abilitată cu prerogativa de protecție a consumatorilor în domeniul aviației civile, reiterează că pasagerii ale căror zboruri au fost anulate, pot apela la telefonul consumatorului – (022) 823583 sau își pot revendica drepturile accesând acest link:https://www.caa.md/protectia-consumatorului-pasi-de-urmat-in-cazul-anularii-sau-retinerii-unui-zbor-3-561

În context, Autoritatea Aeronautică Civilă menționează că a reclamat în repetate rânduri despre deficiențele grave de ordin financiar a operatorului, depistate în cadrul activității de control. În acest sens, încă în luna noiembrie 2022 operatorului aerian (Air Moldova) i-a fost solicitat prezentarea unui Plan de acțiuni corective (PAC) care să contribuie la remedierea situației financiare precare. Însă, în schimbul prezentării unor acțiuni concrete de remediere, operatorul a contestat toate actele de control și a mers în instanță pentru a solicita anularea acestora. Pentru nerespectare solicitării AAC, operatorului aerian i s-a aplicat o sancțiune contravențională, suplimentar fiind emisă o nouă prescripție inspectorială.

Ieri Air Moldova a anunțat că anulează toate zborurile în perioada 21-25 aprile. Ulterior a venit cu un comunicat și a precizat că va opera doar zborurile de Tbilisi, Bologna și Verona.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #Air Moldova #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.