Putin are probleme cu mașinăria de război din Ucraina: Miliardele Rusiei se împuținează, cădere cu 35%

Dacă pe tot parcursul anului 2022, în timpul războiului din Ucraina, Putin a beneficiat de zecile de miliarde de euro proveniți din piața de energie din Europa, iată că acum președintele rus are probleme cu alimentarea mașinii sale de război.

Veniturile Rusiei încep să se prăbușească în urma sancțiunilor UE și SUA, valoarea exporturilor Moscovei au scăzut cu 35% în primul trimestru din 2023.

Acest lucru s-a datorat în primul rând din cauza plafonării prețurilor petrolului și ale produselor rafinate din Rusia de către Occident, a anunțat joi, 20 aprilie 2023, Banca Centrală de la Moscova, potrivit Investing.
O scădere a exporturilor rusești și o revenire a importurilor au contribuit la împingerea rublei în această lună la cel mai slab nivel din mai mult de un an, în timp ce o scădere a veniturilor din export, din care o mare parte provine din petrol și gaze, a mărit deficitul bugetar al Rusiei anul acesta și și-a redus surplusul de cont curent.

„Costul exporturilor de petrol a scăzut atât din cauza prețurilor mai scăzute, cât și din cauza embargoului și a plafonului de preț de către o mulțime de țări asupra petrolului și produselor petroliere rusești”, a spus Banca Centrală într-un raport.

Potrivit acestuia, prețul țițeiului Brent a fost în medie de 81 de dolari pe baril în trimestrul respectiv, în scădere cu 18% față de anul precedent, iar petrolul Urals al Rusiei s-a tranzacționat cu 20-25 de dolari mai ieftin decât referința Brent.

„Prețurile petrolului rusesc au scăzut mai puternic”, a spus banca. „Reducerea pentru petrolul rusesc față de țițeiul Brent a crescut, inclusiv din cauza plafonului de preț”.
Totuși, a adăugat că o scădere a exporturilor de petrol către Uniunea Europeană a fost compensată de o creștere a vânzărilor către țările asiatice, spre India, China, care caută petrol la preț redus.

Deoarece prețul petrolului rusesc a scăzut sub limita prețului occidental, volumele mari nu sunt acum supuse niciunei restricții, a spus banca.

Acum, dezastrul Moscovei s-a concretizat, iar Kremlinul a constatat că există o gaură de 51 de miliarde de dolari la excedentul de cont curent în primul trimestru din 2023 față de cel din anul precedent. Surplusul din contul curent – aproximativ diferența dintre exporturi și importuri – a scăzut la 18,6 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului.

Sancțiunile occidentale ”mușcă” masiv din bugetul Rusiei, iar guvernul este lipsit de importante surse de valută care veneau din piața europeană de petrol, gaze naturale și alți combustibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.