Mutare neașteptată de 57 de miliarde de ruble. Cine cumpără o mare companie occidentală ce pleacă din Rusia

De la începutul războiului din Ucraina declanșat de Vladimir Putin, peste 1.200 de companii din Occident au părăsit Rusia, potrivit unei analize a doi economiști de la Universitatea Yale. Acum, o altă mare firmă din Germania, Henkel a hotărât să-și încheie afacerile la Moscova.

În 2022, compania germană a oprit investițiile viitoare și a încetat implicarea în orice activitate de stat rusă. Henkel a anunțat semnarea unui acord cu investitorii financiari ruși pentru a-și vinde activitățile comerciale din Rusia la un preț de achiziție de aproximativ 600 de milioane de euro (57 de miliarde de ruble), potrivit Packaging Gateway.

Consorțiul de investitori financiari locali implicați în această tranzacție a fost Augment Investments, Kismet Capital Group și Elbrus Services.

Potrivit Henkel, toți cei trei investitori au o relație de afaceri de lungă durată și bine stabilită cu țările occidentale, ceea ce îi face eligibili pentru a face afaceri fără a fi supuși sancțiunilor europene sau americane.

Acordul a primit deja aprobarea de la autoritățile ruse asociate. Acum este în așteptare pentru încheierea tranzacției finale.
Cel mai recent anunț vine la un an după ce compania din Düsseldorf, cu sediul în Germania, și-a confirmat pentru prima dată planurile de a renunța la activitățile sale de afaceri din Rusia.

Planurile de plecare au fost dezvăluite în aprilie anul trecut, ca răspuns la războiul Rusia-Ucraina.

Ca parte a acestui anunț inițial, Henkel a asigurat, de asemenea, că cei 2.500 de angajați ai săi din Rusia vor continua să lucreze și să fie plătiți.

Mai târziu, în mai 2022, compania a decis să înghețe toate investițiile viitoare în afacerile rusești și, de asemenea, să înceteze activitățile de sponsorizare, precum și toate eforturile sale de publicitate în mass-media deținută de stat.

Într-un raport, agenția de presă rusă TASS a citat Elbrus Capital spunând că structurile de afaceri ale grupului său, inclusiv fondul Elbrus Capital și co-fondatorii Elbrus Capital, Alexander Savin și Rob Thelen, nu au făcut parte din acest acord de ieșire de pe piața din Rusia, semnat cu Henkel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.