FOTO Podul de pontoane de peste Prut! Republica Moldova aproape termină lucrările, România încă nu le-a demarat

Administraţia de Stat a Drumurilor informează că la moment este în plină desfășurare implementarea proiectului privind „𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜ț𝐢𝐚 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐜ă𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐟𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐞𝐫𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐋𝐞𝐨𝐯𝐚-𝐁𝐮𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚” (inclusiv a platformelor PTF și a parcajului adiacent).

Proiectul de amenajare a drumului de acces a fost divizat în 𝟒 𝐞𝐭𝐚𝐩𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞, iar lungimea totală a drumului de acces principal construit constituie 𝟑,𝟓𝟗 𝐤𝐦, cca 800 m drum colector paralel celui principal, iar suprafața totala a părții carosabile pe acestea e de cca 39 000 m2. Totodată, este prevăzută construcția platformelor PTF și a parcajului adiacent cu suprafața totala a părții carosabile de cca 23 000 m2.

Menționăm că, la moment progresul fizic al lucrărilor necesare pentru operaționalizarea PTF pe acest obiectiv este de cca 80%.

Etapa I, pe sectorul drum de acces de la podul pe pontoane către or. Leova cu lungimea 2090 m, se înregistrează un progres fizic de 90 %;

Etapa II, pe sectorul de centură a or. Leova cu lungimea de 1,5 km, se atestă un progres fizic de 90%;

Etapa III, terasamentul platformei (inclusiv amenajarea provizorie) pentru punctul de trecere a frontierei este executat în proporție de 80%;

Etapa IV, terasamentul platformei parcajului adiacent este executat în proporție de 35%;

Podul va avea o lungime de 60 de metri, o lăţime de 14 metri şi o capacitate de 40 de tone. Potrivit proiectului, urmează a fi construit şi un drum de acces cu o lungime de 3 km. Lucrările urmează a fi finalizate până în toamna acestui an.

Partea română, încă nu a demarat lucrările, pottrivit imaginilor publicate de Administrația de Stat a Drumurilor.

Lucrările de sunt efectuate de compania Irinda Prim SRL (proprietar și administrator – Igor Galeamov), care anterior a fost sancționată de Consiliul Concurenței, cu o amendă de circa un milion de lei, pentru participarea cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #pod #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.