O țară europeană aproape cât Moldova se împotrivește Grupului G7. Miza: secretul Rusiei păstrat în acest stat

25 Apr. 2023, 08:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2023, 08:13 // Actual //  bani.md

După declanșarea războiului din Ucraina de către Putin în februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a diminua forța mașinii sale de război. Acum, o țară din Europa de dimensiunea Munteniei, Elveția, nu vrea să se alăture grupului operativ al G7, care coordonează embargoul contra Rusiei.

Autoritățile din Elveția au răspuns unei scrisori recente a ambasadorilor din țările G7, refuzând deocamdată cererii de a se alătura grupului operativ REPO (Russian elites, proxies, oligarhs – Elite ruse, proxy, oligarhi), a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului elvețian, André Simonazzi. Miza este una uriașă pentru Elveția, aici fiind ascunse, în băncile sale, fonduri de aproximativ 200 de miliarde de franci elvețieni ai Rusiei, potrivit Swiss Info.

Simonazzi s-a referit la o notă publicată marți de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), în care respinge criticile formulate de ambasadori într-o scrisoare transmisă presei elvețiene săptămâna trecută.

Pentru SECO, cooperarea actuală dintre Elveția și țările G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) „se desfășoară fără probleme” și „nu este nevoie să se alăture în mod oficial grupului operativ în prezent”.

SECO a repetat, de asemenea, că activele rusești de 7,5 miliarde franci elvețieni (8,35 miliarde dolari) blocate în Elveția au fost „substanțiale” prin comparație internațională, ceea ce corespunde cu aproximativ o treime din ceea ce este blocat în Uniunea Europeană.

De asemenea, a cerut o mai bună distincție între activele sancționate și nesancționate, care sunt „confundate sau amestecate în mod repetat”.

„Un exemplu în acest sens – citat frecvent în ultimul an – este estimarea Asociației Bancherilor Elvețieni conform căreia aproximativ 150-200 de miliarde de CHF în active ale persoanelor și organizațiilor rusești sunt deținute de bănci elvețiene. Această cifră neoficială este, de fapt, o estimare aproximativă a activelor totale ale Rusiei gestionate în Elveția”, a scris acesta.

Ambasadorul SUA în Elveția, Scott Miller, a sugerat recent că Elveția ar putea îngheța până la 100 de miliarde de franci elvețieni.

Cel mai înalt oficial al SUA în domeniul sancțiunilor, subsecretarul Brian Nelson de la Trezoreria americană din Washington, a fost și el în Elveția săptămâna aceasta pentru discuții cu oficialii SECO, despre care el a spus pe Twitter că sunt „constructive”.

Elveția este o țară neutră din Europa, care nu este membră UE și NATO, cu o populație de 8,7 milioane de locuitori și cu o suprafață de 41.285 de kilometri pătrați, cu 7,4 mii km mai mare ca Republica Moldova și cu o populație de 3,3 ori mai mare față de țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.