O țară europeană aproape cât Moldova se împotrivește Grupului G7. Miza: secretul Rusiei păstrat în acest stat

După declanșarea războiului din Ucraina de către Putin în februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a diminua forța mașinii sale de război. Acum, o țară din Europa de dimensiunea Munteniei, Elveția, nu vrea să se alăture grupului operativ al G7, care coordonează embargoul contra Rusiei.

Autoritățile din Elveția au răspuns unei scrisori recente a ambasadorilor din țările G7, refuzând deocamdată cererii de a se alătura grupului operativ REPO (Russian elites, proxies, oligarhs – Elite ruse, proxy, oligarhi), a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului elvețian, André Simonazzi. Miza este una uriașă pentru Elveția, aici fiind ascunse, în băncile sale, fonduri de aproximativ 200 de miliarde de franci elvețieni ai Rusiei, potrivit Swiss Info.

Simonazzi s-a referit la o notă publicată marți de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), în care respinge criticile formulate de ambasadori într-o scrisoare transmisă presei elvețiene săptămâna trecută.

Pentru SECO, cooperarea actuală dintre Elveția și țările G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) „se desfășoară fără probleme” și „nu este nevoie să se alăture în mod oficial grupului operativ în prezent”.

SECO a repetat, de asemenea, că activele rusești de 7,5 miliarde franci elvețieni (8,35 miliarde dolari) blocate în Elveția au fost „substanțiale” prin comparație internațională, ceea ce corespunde cu aproximativ o treime din ceea ce este blocat în Uniunea Europeană.

De asemenea, a cerut o mai bună distincție între activele sancționate și nesancționate, care sunt „confundate sau amestecate în mod repetat”.

„Un exemplu în acest sens – citat frecvent în ultimul an – este estimarea Asociației Bancherilor Elvețieni conform căreia aproximativ 150-200 de miliarde de CHF în active ale persoanelor și organizațiilor rusești sunt deținute de bănci elvețiene. Această cifră neoficială este, de fapt, o estimare aproximativă a activelor totale ale Rusiei gestionate în Elveția”, a scris acesta.

Ambasadorul SUA în Elveția, Scott Miller, a sugerat recent că Elveția ar putea îngheța până la 100 de miliarde de franci elvețieni.

Cel mai înalt oficial al SUA în domeniul sancțiunilor, subsecretarul Brian Nelson de la Trezoreria americană din Washington, a fost și el în Elveția săptămâna aceasta pentru discuții cu oficialii SECO, despre care el a spus pe Twitter că sunt „constructive”.

Elveția este o țară neutră din Europa, care nu este membră UE și NATO, cu o populație de 8,7 milioane de locuitori și cu o suprafață de 41.285 de kilometri pătrați, cu 7,4 mii km mai mare ca Republica Moldova și cu o populație de 3,3 ori mai mare față de țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secret #Elveția #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi