Tarife vamale usturătoare pentru importul de cereale! Sunt vizați și fermierii moldoveni

Pe 1 mai, Turcia va introduce o taxă de 130% la cerealele importate. Este vorba de grâu, orz și porumb, potrivit anunțului guvernului turc, citat de Office Life.

Taxa prohibitivă se explică prin protejarea intereselor producătorilor agricoli, care așteaptă o recoltă bună de cereale în acest an.

Până acum, Turcia a fost cel mai mare cumpărător de grâu ucrainean. În ianuarie-martie, țara a cumpărat cereale în sumă de 170 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 18% din totalul exportului acestei culturi din Ucraina.

Astăzi, 26 aprilie, a devenit cunoscut faptul că, Comisia Europeană a fost de acord să impună o interdicție a importului de ulei de floarea soarelui din Ucraina în UE.

Ministrul Agriculturii al Slovaciei, Samuel Vlchan, a estimat la aproximativ 200 de milioane de euro pierderile fermierilor locali din cauza fluxului de produse agricole din Ucraina.

Anterior, aprovizionarea cu produse agricole ucrainene către piețele lor a fost blocată de Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Ulterior, Varșovia a permis doar tranzitul cerealelor ucrainene prin teritoriul său, în timp ce Kievul trebuie să respecte o serie de condiții.

Datele Serviciului Vamal al republicii Moldova relevă că republica Moldova aste al doilea cel mai mare exportator de cereale în Turcia, cu o cotă de 25%. Pe prima poziție se află România cu o cotă de 45%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Cereale #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.