„Performanță” feroviară! În anul 2023 ajungi mai greu cu trenul la București decât acum un secol

27 Apr. 2023, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Apr. 2023, 11:39 // Actual //  bani.md

La 10 septembrie 1931 a fost pus în circulație rapidul „Unirea”, care se pornea la 6:10 dimineața din București pentru a ajunge la Chișinău la ora 14:30, potrivit imaginilor publicate de „Memoria Chișinăului”.

Astfel, în anul 1931 durata călătoriei de la Chișinău la București era de 8 ore 20 de minute, în timp ce în 2023 e de 13 ore. Trenul pornește din Chișinău la ora 17:20 și ajunge la 6:17 la București.

În prezent, trenul Chișinău – București ajuns la Ungheni îi sunt schimbate boghiurile (n.r. cuplu de patru roţi la vagon) din cauza ecartamentului (n.r. distanţa dintre feţele interioare ale celor două şine pe care rulează trenul) diferit existent dintre Republica Moldova și România. Căile ferate se împart în cele cu ecartament normal, de 1.435 milimetri, caracteristic celor mai multe ţări europene, asiatice şi africane, diferite însă de cele din spaţiul ex-sovietic, unde sunt specifice căi ferate ce au ecartament larg de 1.524 milimetri.

Practic, odată ajunse la Ungheni, trenurile sunt ridicate cu ajutorul unor sisteme speciale, operaţiune după care urmează schimbarea boghiurilor nepotrivite cu unele în conformitate cu cerinţele tehnice din UE. Totul poate dura chiar şi 45 de minute, timp în care călătorii se află în vagoanele trenului. S-a ajuns aici după ce în anul 1944, căile ferate din Basarabia au fost reconstruite după modelul rusesc, cu ecartament de 1.524 mm, mai larg decât cel european de 1.435 mm.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!