BERD intervine în litigiul cu portul Giurgiulești, trecând de partea lui Moser și preluând active aflate sub sechestru

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anunță prin intermediul unui comunicat despre faptul că a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group). Tranzacția ar fi avut loc la 7 mai 2021.

Astfel, BERD anunță că „a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești.”, scrie instituția internațională în cadrul unui comunicat de presă.

Bani.md precizează că în jurul portului Giurgiulești, pe parcursul ultimilor ani, s-a iscat un scandal de proporții.

BERD nu a făcut publică suma tranzacției și ce se întâmplă cu alți actori care, prin judecată, au obținut dreptul asupra acestor bunuri.

În anul 2004, în baza unui Acord de investiții încheiat cu Guvernul Republicii Moldova, una dintre companiile din grupul de companii deținut de D-l Ragiq Aliyev a devenit investitorul principal și proprietarul Portului Giurgiulești. În cadrul îndeplinirii obligațiilor de investiții, până în 2011, aproximativ 52 de milioane de dolari SUA au fost investiți în dezvoltarea Portului.

În 2011, abuzând de încrederea care i-a fost acordată, Thomas Moser (fost angajat BERD) și-a însușit în mod ilegal una dintre companiile care i-au fost încredințate spre conducere (Danube Logistics SRL, Portul Giurgiulești), trecând-o pe numele lui contra unei sume de 344 USD.

Cu scopul de a returna Portul proprietarului său legal, acționarul grupului de companii, din care face parte Bemol Retail, a inițiat anumite procese de judecată și alte proceduri legale atât în Moldova, cât și în străinătate.

În anul 2019, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, Dl. Thomas Moser (Danube Logistics Group) a fost găsit vinovat de cauzare de prejudicii companiei Bemol Retail prin escrocherie și administrare ineficientă a acesteia (Decizia Curții de Apel Chișinău).

În cadrul executării acestei hotărâri de reparare a prejudiciului în favoarea companiei Bemol, cazul a fost transmis spre executare unui executor judecătoresc.

Dl. Thomas Moser și companiile sale au înaintat recurs împotriva acțiunilor procesuale ale executorului judecătoresc atât în Moldova cât și în Olanda și, respectiv, au pierdut aceste cazuri (Decizia Curții de Apel Chișinău-1, Decizia Curții de Apel Chișinău-2 și Decizia Curții din Amsterdam).

Curtea Supremă de Justiție a respins, în ședința din 3 februarie 2021, recursurile declarate de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Danube Logistic SRL și Danube Logistics Holding BV, în care solicitau casarea unei decizii, prin care Thomas Moser și Ala Aydov (foști manageri la Bemol) au fost obligați să achite companiei Bemol Retail un prejudiciu de 177,4 milioane lei.

În cadrul unei declarații de presă, compania BEMOL susținea anterior că „în vederea eschivării de la executarea hotărârii judecătorești, Dl. Thomas Moser a părăsit Republica Moldova și continuă să manipuleze opinia publică, recurgând la metodele sale obișnuite – protecționism politic și dezinformare.”

Acțiunea BERD pune și mai multe semne de întrebare așa cum avocatul BERD l-ar fi consultat anterior pe Moser în preluarea frauduloasă a Portului Giurgiulești. PROBE și reacția acestuia.

Bani.md menționează că pe data de 22 martie 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a venit cu un comunicat în care explică că „și-a executat drepturile în baza documentelor de finanțare și garantare a executării obligațiilor cu privire la participațiunea Danube Logistics Holding BV în cadrul Danube Logistics SRL (Danube Logistics), operatorul Portului Liber Internațional Giurgiulești din Republica Moldova.”

Acțiunea de executare a BERD, potrivit comunicatului, are drept scop asigurarea bunei funcționări a Portului Giurgiulești și că este un răspuns „la decizia unui executor judecătoresc din 25 februarie de a numi un administrator extern al portului, în urma unei cereri contestate împotriva unuia dintre beneficiarii finali ai Danube Logistics Holding BV.”</>

„BERD a considerat această numire o imixtiune în funcționarea companiei, având un impact negativ direct asupra capacității sale de a continua funcționarea și de a-și plăti datoriile, precum și în conflict cu interesele legitime ale BERD, ca deținător a garanțiilor asupra participațiilor din capitalul Danube SRL și ca beneficiar economic al acestora.”

La rândul său, compania BEMOL RETAIL a emis o declarație pe data de 24 martie 2021 în care susține că „are de mult timp stabilite relații bune, de parteneriat cu BERD.”

„Însăși faptul că grupul nostru de companii a achiziționat portul Giurgiulești cu participarea directă a BERD, spune despre foarte multe. Noi nu ne dorim sub nici o formă să deteriorăm aceste relații cu BERD, care nici nu este parte în conflict, după cum au afirmat și ei anterior în mod repetat.”

În aceeași declarație BEMOL RETAIL explică faptul că implicarea executorului are drept scop „prevenirea și evitarea scoaterii resurselor financiare din cadrul companiei” și atenționează că avocatul BERD-ului, de fapt, a activat anterior în interesele lui Thomas Moser.

De asemenea, în declarația sa, BEMOL RETAIL susține că va informa „conducerea BERD cu privire la toate faptele pe care le cunoaște, deoarece concluzionează că din Republica Moldova lor le este furnizată informația în mod incorect, despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă”.

#Alyev #Giurgiulești #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.