BERD intervine în litigiul cu portul Giurgiulești, trecând de partea lui Moser și preluând active aflate sub sechestru

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) anunță prin intermediul unui comunicat despre faptul că a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group). Tranzacția ar fi avut loc la 7 mai 2021.

Astfel, BERD anunță că „a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiulești.”, scrie instituția internațională în cadrul unui comunicat de presă.

Bani.md precizează că în jurul portului Giurgiulești, pe parcursul ultimilor ani, s-a iscat un scandal de proporții.

BERD nu a făcut publică suma tranzacției și ce se întâmplă cu alți actori care, prin judecată, au obținut dreptul asupra acestor bunuri.

În anul 2004, în baza unui Acord de investiții încheiat cu Guvernul Republicii Moldova, una dintre companiile din grupul de companii deținut de D-l Ragiq Aliyev a devenit investitorul principal și proprietarul Portului Giurgiulești. În cadrul îndeplinirii obligațiilor de investiții, până în 2011, aproximativ 52 de milioane de dolari SUA au fost investiți în dezvoltarea Portului.

În 2011, abuzând de încrederea care i-a fost acordată, Thomas Moser (fost angajat BERD) și-a însușit în mod ilegal una dintre companiile care i-au fost încredințate spre conducere (Danube Logistics SRL, Portul Giurgiulești), trecând-o pe numele lui contra unei sume de 344 USD.

Cu scopul de a returna Portul proprietarului său legal, acționarul grupului de companii, din care face parte Bemol Retail, a inițiat anumite procese de judecată și alte proceduri legale atât în Moldova, cât și în străinătate.

În anul 2019, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, Dl. Thomas Moser (Danube Logistics Group) a fost găsit vinovat de cauzare de prejudicii companiei Bemol Retail prin escrocherie și administrare ineficientă a acesteia (Decizia Curții de Apel Chișinău).

În cadrul executării acestei hotărâri de reparare a prejudiciului în favoarea companiei Bemol, cazul a fost transmis spre executare unui executor judecătoresc.

Dl. Thomas Moser și companiile sale au înaintat recurs împotriva acțiunilor procesuale ale executorului judecătoresc atât în Moldova cât și în Olanda și, respectiv, au pierdut aceste cazuri (Decizia Curții de Apel Chișinău-1, Decizia Curții de Apel Chișinău-2 și Decizia Curții din Amsterdam).

Curtea Supremă de Justiție a respins, în ședința din 3 februarie 2021, recursurile declarate de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Danube Logistic SRL și Danube Logistics Holding BV, în care solicitau casarea unei decizii, prin care Thomas Moser și Ala Aydov (foști manageri la Bemol) au fost obligați să achite companiei Bemol Retail un prejudiciu de 177,4 milioane lei.

În cadrul unei declarații de presă, compania BEMOL susținea anterior că „în vederea eschivării de la executarea hotărârii judecătorești, Dl. Thomas Moser a părăsit Republica Moldova și continuă să manipuleze opinia publică, recurgând la metodele sale obișnuite – protecționism politic și dezinformare.”

Acțiunea BERD pune și mai multe semne de întrebare așa cum avocatul BERD l-ar fi consultat anterior pe Moser în preluarea frauduloasă a Portului Giurgiulești. PROBE și reacția acestuia.

Bani.md menționează că pe data de 22 martie 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a venit cu un comunicat în care explică că „și-a executat drepturile în baza documentelor de finanțare și garantare a executării obligațiilor cu privire la participațiunea Danube Logistics Holding BV în cadrul Danube Logistics SRL (Danube Logistics), operatorul Portului Liber Internațional Giurgiulești din Republica Moldova.”

Acțiunea de executare a BERD, potrivit comunicatului, are drept scop asigurarea bunei funcționări a Portului Giurgiulești și că este un răspuns „la decizia unui executor judecătoresc din 25 februarie de a numi un administrator extern al portului, în urma unei cereri contestate împotriva unuia dintre beneficiarii finali ai Danube Logistics Holding BV.”</>

„BERD a considerat această numire o imixtiune în funcționarea companiei, având un impact negativ direct asupra capacității sale de a continua funcționarea și de a-și plăti datoriile, precum și în conflict cu interesele legitime ale BERD, ca deținător a garanțiilor asupra participațiilor din capitalul Danube SRL și ca beneficiar economic al acestora.”

La rândul său, compania BEMOL RETAIL a emis o declarație pe data de 24 martie 2021 în care susține că „are de mult timp stabilite relații bune, de parteneriat cu BERD.”

„Însăși faptul că grupul nostru de companii a achiziționat portul Giurgiulești cu participarea directă a BERD, spune despre foarte multe. Noi nu ne dorim sub nici o formă să deteriorăm aceste relații cu BERD, care nici nu este parte în conflict, după cum au afirmat și ei anterior în mod repetat.”

În aceeași declarație BEMOL RETAIL explică faptul că implicarea executorului are drept scop „prevenirea și evitarea scoaterii resurselor financiare din cadrul companiei” și atenționează că avocatul BERD-ului, de fapt, a activat anterior în interesele lui Thomas Moser.

De asemenea, în declarația sa, BEMOL RETAIL susține că va informa „conducerea BERD cu privire la toate faptele pe care le cunoaște, deoarece concluzionează că din Republica Moldova lor le este furnizată informația în mod incorect, despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă”.

#Alyev #Giurgiulești #Danube Logistics SRL #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela