Zahărul a fost unul dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere de preţ în Uniunea Europeană, în condiţiile în care preţurile alimentelor au început să urce substanţial în 2022. Datele lunare indică o creştere continuă a ratelor variaţiei anuale începând din august 2021, ajungând la 61% în februarie şi martie 2023, ceea ce înseamnă că preţul zahărului în UE în cele două luni era, în medie, cu 61% mai ridicat decât în februarie şi martie 2022, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În martie 2022, rata variaţiei anuale era de aproape şase ori mai scăzută (11%), iar diferenţa este mai vizibilă când comparăm cu martie 2021, când rata era 1,6%.
În martie 2023, cea mai mare creştere anuală a preţului la zahăr s-a înregistrat în Cehia (98%), Estonia (97%), Polonia (82%), Germania (72%) şi Letonia (70%). Creşteri mai reduse, dar considerabile, sunt încă în Ungaria (17%), Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).
România a înregistrat o creştere de 60,9%, uşor sub media UE, de 61%.
Produsul alimentar de bază al cărui preț s-a majorat cu 61% într-un singur an, în Uniunea Europeană
Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.
„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.
Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.
Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.
Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.
În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.
Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.
Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.
Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.
Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.
Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.
-
1VIDEO Emil Loteanu, omagiat la 90 de ani de la naștere. Realitatea a creat o monedă comemorativă dedicată regizorului
-
2Adio zboruri ieftine! O companie aeriană ia în calcul scumpirea biletelor cu 20%
-
3Boom imobiliar de carton la Chișinău! 40% din tranzacții sunt cu apartamente care încă nu există
-
4Statul îți dă 8,15%, scumpirile îți iau 8,6%! Capcana inflației pentru VMS
-
5Drum de „aur” spre Leușeni! 218 milioane de euro pentru 38 km și o singură ofertă pentru cel mai lung tronson
