Zahărul a fost unul dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere de preţ în Uniunea Europeană, în condiţiile în care preţurile alimentelor au început să urce substanţial în 2022. Datele lunare indică o creştere continuă a ratelor variaţiei anuale începând din august 2021, ajungând la 61% în februarie şi martie 2023, ceea ce înseamnă că preţul zahărului în UE în cele două luni era, în medie, cu 61% mai ridicat decât în februarie şi martie 2022, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În martie 2022, rata variaţiei anuale era de aproape şase ori mai scăzută (11%), iar diferenţa este mai vizibilă când comparăm cu martie 2021, când rata era 1,6%.
În martie 2023, cea mai mare creştere anuală a preţului la zahăr s-a înregistrat în Cehia (98%), Estonia (97%), Polonia (82%), Germania (72%) şi Letonia (70%). Creşteri mai reduse, dar considerabile, sunt încă în Ungaria (17%), Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).
România a înregistrat o creştere de 60,9%, uşor sub media UE, de 61%.
Produsul alimentar de bază al cărui preț s-a majorat cu 61% într-un singur an, în Uniunea Europeană
În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.
[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]
Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.
„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.
Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.
„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.
Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.
De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.
Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:
„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”
Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:
„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”
-
1„Atac raider” în lanul cu porumb! Fermierii din Cahul, executați silit în plină recoltare
-
2Milioane îngropate în asfalt neterminat! Turcii de la ÖZKA și-au încearcat norocul la un alt contract uriaș
-
3ANRE rupe tăcerea: de ce plătim atât pentru gaz și unde se duc banii
-
4Cine a umflat piața imobiliară! În trei luni apartamentele s-au scumpit cu 2500 de euro
-
5Inflația încetinește ușor, dar rămâne peste țintă. Tarifele la energie țin prețurile sus
