Zahărul a fost unul dintre produsele alimentare cu cea mai mare creştere de preţ în Uniunea Europeană, în condiţiile în care preţurile alimentelor au început să urce substanţial în 2022. Datele lunare indică o creştere continuă a ratelor variaţiei anuale începând din august 2021, ajungând la 61% în februarie şi martie 2023, ceea ce înseamnă că preţul zahărului în UE în cele două luni era, în medie, cu 61% mai ridicat decât în februarie şi martie 2022, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În martie 2022, rata variaţiei anuale era de aproape şase ori mai scăzută (11%), iar diferenţa este mai vizibilă când comparăm cu martie 2021, când rata era 1,6%.
În martie 2023, cea mai mare creştere anuală a preţului la zahăr s-a înregistrat în Cehia (98%), Estonia (97%), Polonia (82%), Germania (72%) şi Letonia (70%). Creşteri mai reduse, dar considerabile, sunt încă în Ungaria (17%), Luxemburg (19%), Belgia (35%), Bulgaria (36%) şi Irlanda (37%).
România a înregistrat o creştere de 60,9%, uşor sub media UE, de 61%.
Produsul alimentar de bază al cărui preț s-a majorat cu 61% într-un singur an, în Uniunea Europeană


Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.
Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.
Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.
Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.
În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.
Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Scandal de 41 milioane și 80 de familii amenințate cu evacuarea. Cum justiția face dreptate „SELECTIV”?
-
2Șoc pe piața grâului! Exporturile Moldovei scad cu 37%, România e detronată de Grecia și Italia
-
3Turcia dă lovitura în Marea Neagră! A descoperit un zăcământ uriaș de gaz natural
-
4Moldova și-a abandonat industria! Uleiul vine din Ucraina, fabricile stau pe tușă
-
5Tsunami de taxe din China. Plasticul din Vest, aruncat la coș cu măsuri antidumping






