Uleiul de măsline a ajuns la preț de delicatesă. Seceta prelungită a dus la scăderea dramatică a producției

Principalul motiv pe care fermierii l-au invocat, atunci când au decis să crească prețul la uleiul de măsline, este seceta prelungită. În premieră, în Spania, în luna aprilie au fost temperaturi de 40 de grade Celsius, după ce un front de aer fierbinte din Sahara a rămas blocat deasupra Peninsulei Iberice.

Uleiul de măsline a ajuns la un preț record, pentru ultimii ani. Cel mai mare producător din lume, este Spania, care a majorat costul acestui produs cu 30 la sută, în câteva zile.

Din acest motiv, prețurile în marile magazine au crescut și ele, proporțional, cu majorarea făcută de producători.

„Uleiul de măsline Aldi, obișnuit la prețul de 99 de penny, a ajuns acum să coste 1,29 lire sterline. Plus că multe dintre gamele de bază au dispărut. Până și Aldi este scump acum!”, a scris un englez pe un cont de Twitter.

Fondului Monetar Internațional a confirmat informația legată de majorarea prețului la uleiul de măsline, care a ajuns acum să se vândă la marile burse alimentare cu 5.989 dolari/tonă, cel mai mare preț din ultimii 26 de ani.

Seceta prelungită din Spania a afectat măslinii

Din cauza schimbărilor climatice și a secetei prelungite din Spania, cultura de măsline a fost afectată, fiind înregistrate scăderi mari ale producției, în unele locuri chiar și cu 50 la sută.

De cealaltă parte, cererea a rămas ridicată, și din acest motiv, prețurile au crescut foarte mult.

„Problemele care contribuie la creşterea preţurilor la maxime istorice sunt în mare măsură vremea proastă şi o perioadă de secetă severă pentru o mare parte din regiunea Mării Mediterane, dar cel mai important în Spania, care este un mare producător şi exportator de ulei de măsline”, a spus analistul specializat în semințe și uleiuri vegetale de la Mintec, Kyle Holland.

Fermierii spanioli au precizat că livezile de măslini au fost calamitate din cauza lipsei apei și a secetei prelungite, la care se adaugă temperaturi foarte mari.

”Condițiile meteorologice extrem de proaste au însemnat că… Spania a produs o cantitate de ulei de măsline de aproximativ 630.000 de tone metrice, în scădere față de ce obișnuită de 1,4 până la 1,5 milioane de tone metrice”, a mai spus Holland.

Războiul din Ucraina are un rol important

Specialiștii în piața alimentară mai spun că războiul din Ucraina a afectat grav piața de floarea soarelui, iar din acest motiv, marii procesatori s-au orientat spre producția de ulei, obținut din măsline.

„Declanșarea războiului din Ucraina, care a creat o penurie globală de ulei de floarea-soarelui, a împins și mai mult cererea de ulei de măsline. Se pare că seceta care se desfășoară în Europa, în cea mai mare regiune producătoare de ulei de măsline din Spania, a provocat o penurie globală de ulei de măsline”, a declarat David Valmorbida, președintele Asociației Australiane a Uleiului de Măsline, potrivit celor de la Adevărul.

Dacă seceta va continua, prețul la kilogramul de măsline va ajunge la cinci euro/kilogram.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.