Nașul inteligenței artificiale: Amenințarea pe care o reprezintă pentru lume „mai urgentă” decât schimbările climatice

06 Mai 2023, 07:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2023, 07:31 // Actual //  bani.md

Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare „mai urgentă” pentru omenire decât schimbările climatice, a declarat într-un interviu acordat Reuters, pionierul în domeniul Inteligenței Artificiale, Geoffrey Hinton.

Geoffrey Hinton, cunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre „nașii inteligenței artificiale”, a anunțat recent că a părăsit Alphabet după un deceniu petrecut în cadrul firmei, spunând că a vrut să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca acest lucru să-l afecteze pe fostul său angajator.
Munca lui Hinton este considerată esențială pentru dezvoltarea sistemelor contemporane de inteligență artificială. În 1986, a fost coautor al lucrării fundamentale „Learning representations by back-propagating errors” (Învățarea reprezentărilor prin erori de propagare inversă), o piatră de hotar în dezvoltarea rețelelor neuronale care stau la baza tehnologiei IA. În 2018, a primit Premiul Turing ca recunoaștere a descoperirilor sale în domeniul cercetării.

Dar acum se numără printre tot mai mulți lideri din domeniul tehnologiei care își exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila amenințare reprezentată de IA dacă mașinile ar ajunge să fie mai inteligente decât oamenii și să preia controlul planetei.
„Nu aș vrea să devalorizez schimbările climatice. Nu aș vrea să spun: „Nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu schimbările climatice”. Și acesta este un risc uriaș”, a spus Hinton. „Dar cred că acest lucru ar putea sfârși prin a fi mai urgent”.

El a adăugat: „În cazul schimbărilor climatice, este foarte ușor să recomanzi ceea ce ar trebui să faci: pur și simplu nu mai ardeți carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru acest lucru nu este deloc clar ce ar trebui să faci.”
OpenAI, susținută de Microsoft, a dat startul unei curse de înarmare tehnologică în noiembrie, când a pus la dispoziția publicului ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială. Acesta a devenit în scurt timp aplicația cu cea mai rapidă creștere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori în două luni.
În aprilie, directorul executiv al Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care se cerea o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, lansat recent de OpenAI.

Printre semnatari s-au numărat directorul general al Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținută de Alphabet, și alți pionieri AI, Yoshua Bengio și Stuart Russell.

Deși Hinton împărtășește îngrijorarea semnatarilor cu privire la faptul că IA se poate dovedi a fi o amenințare existențială pentru omenire, el nu a fost de acord cu oprirea cercetării.

„Este complet nerealist”, a spus el. „Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existențial și este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm din greu chiar acum și să investim o mulțime de resurse pentru a afla ce putem face în acest sens.”

În Uniunea Europeană, un comitet de legislatori a răspuns la scrisoarea susținută de Musk, solicitându-i președintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind viitoarea direcție a tehnologiei împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Săptămâna trecută, comisia a convenit asupra unui set de propuneri de referință care vizează inteligența artificială generativă, care ar obliga companii precum OpenAI să dezvăluie orice material protejat prin drepturi de autor utilizat pentru antrenarea modelelor lor.

Între timp, Biden a purtat discuții cu mai mulți lideri ai companiilor de inteligență artificială, inclusiv cu directorul general al Alphabet, Sundar Pichai, și cu directorul general al OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promițând o „discuție sinceră și constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.
„Liderii din domeniul tehnologiei au cea mai bună înțelegere a acestui subiect, iar politicienii trebuie să fie implicați”, a declarat Hinton. „Ne afectează pe toți, așa că trebuie să ne gândim cu toții la asta”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!