Mișcări tectonice în Elefantul lui Sturza! Schimbare de acţionariat

Elefant Online, unul dintre cei mai mari retailer online de pe piaţa locală, care deţine platforma Elefant.ro, a anunţat joi seară la Bursa de Valori Bucureşti, unde are o emisiune de obligaţiuni listată, că doi dintre acţionarii săi, Millennium Gold Resources Limited şi Catalyst Romania SCA SICAR, au semnat un contract prin care îşi cesionează participaţiile de 58,84% şi de 9,62% din capitalul social, adică 44 de milioane de acţiuni, către Evolution Prest Systems.

„Efectuarea transferului propriu-zis de la acţiuni de la acţionarii cedenţi la acţionarul cesionar se va efectua în baza îndeplinirii unor condiţii suspensive, condiţii ce includ totodată şi obţinerea aprobării, din partea Consiliului Concurenţei, cu privire la controlul concentrărilor economice. Ulterior îndeplinirii condiţiilor suspensive, conform prevederilor legale aplicabile, Elefant Online va informa investitorii şi orice persoane interesate cu privire la îndeplinirea acestor condiţii suspensive”, notează compania în raportul de la bursă.

Potrivit informaţiilor de pe platforma Confidas.ro, Evolution Prest Systems este controlată în proporţie de 63,63% de Mihai Ispas Pătraşcu, fondator şi CEO al evoMAG, unul dintre cele mai mari magazine online din România. Compania nu menţionează despre ce condiţii suspensive este vorba.
Millennium Gold Resources Limited este un offshore din Cipru, activ în România prin intermediul mai multor societăţi şi este controlat de Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi cel care în 2010 lansa retailerul Elefant pe piaţă.

Pe de altă parte, Grupul Catalyst este activ în România prin intermediul mai multor societăţi cu activităţi în principal în domeniul IT. Este primul fond de investiţii în startupuri tech din România, susţinut de 3TS Capital.
Elefant a realizat în noiembrie 2021 un plasament privat de obligaţiuni în valoare de circa 17,5 mil. lei, la o rată anuală fixă a cuponului (dobânda) de 9%, plătibilă semestrial. Aceasta a fost a doua emisiune de obligaţiuni a retailerului, după cea de 7,7 mil. lei din 2018 care a ajuns la scadenţă.

Elefant a cochetat şi cu listarea de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, însă în octombrie 2021 Ion Sturza declara pentru ZF că, desi a analizat şi analizează în continuare listarea, compania are şi alte opţiuni pe masă – oferte de la investitori, de la parteneri sau de la bănci.

„Trebuie să facem o pauză şi să analizăm care sunt cele mai bune opţiuni. Am avut în ultimul timp foarte multe oferte şi vrem în primul rând să ne consolidăm ceea ce avem, după aceea să analizăm şi să vedem care ar fi oportunităţile noastre. Atunci când vom lua o decizie, vom anunţa, bineînţeles”, spunea Ion Sturza.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Ion Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. Sturza a avut o contribuţie importantă în tranzacţia prin care grupul Rompetrol a fot vândut către KazMunayGas.

O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de succes fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.
Elefant a raportat pentru 2022 o pierdere netă de 27,4 mil. lei, faţă de o pierdere de 15,4 mil. lei în anul anterior, la venituri din vânzarea mărfurilor de 175,2 mil. lei, cu 18,8% mai mici.

Magazinul online este operat de compania Elefant Online SA (fosta Universal Online Promotion SRL), controlată de compania Millennium Gold Resources Limited, înregistrată în Cipru. Firma cipriotă deţine 60,7% din business, iar în spatele ei se află omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#elefant #acționari #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere