Rusia cercetează penal firmele care ar trebui să reconstruiască Mariupolul, după descoperirea schemei de fraudă cu TVA

18 Mai 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Stimulentele fiscale introduse de guvernul rus pentru reconstrucția zonelor ocupate din Ucraina au generat profituri mari pe piața neagră și au dus la declanșarea unei anchete penale privind o fraudă pe scară largă în Mariupol, relatează The Moscow Times.

Mariupolul, un oraș-port de la Marea Azov care avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori înainte de declanșarea invaziei ruse, a fost aproape complet distrus în urma unui asediu care a făcut înconjorul presei internaționale și care s-a încheiat abia la jumătatea lunii mai a anului trecut, odată cu capitularea ultimilor militari ucraineni ce apărau uzina Azovstal.

Moscova s-a lăudat de atunci cu eforturile sale de reconstrucție a orașului pe care l-a redus în mare parte la moloz.

Chiar președintele rus Vladimir Putin a vizitat Mariupolul cu două luni în urmă pentru a inspecta în persoană cum decurg lucrările de reconstrucție. Putin a zburat la Mariupol cu un elicopter și a vizitat mai multe cartiere ale orașului, făcând opriri și discutând cu locuitorii, potrivit imaginilor difuzate de presa de stat rusă.

The Moscow Times notează însă, citând surse din cadrul autorităților fiscale ruse, că Fiscul de la Moscova a declanșat o anchetă care vizează zeci de companii din oraș care au pus la cale o schemă de evitare a plătirii taxei pe valoare adăugată.

Înainte ca Putin să proclame anexarea teritoriilor ucrainene ocupate în luna septembrie a anului trecut, ministerul rus al Finanțelor considera Mariupolul, situat în regiunea Donetsk, un teritoriu străin și permitea companiilor rusești să opereze acolo fără a plăti TVA.

Probleme la bugetul de stat al Rusiei
În ultimul an Rusia a înregistrat o scădere a veniturilor din TVA, o taxă-cheie care aduce bugetului de stat al Rusiei 20% din veniturile sale.

În contextul scăderii încasărilor din exporturile de energie și a creșterii dramatice a cheltuielilor cu efortul de război, deficitul bugetar al Rusiei s-a majorat vertiginos în ultimele luni.

Una dintre soluțiile analizate de ministerul de Finanțe de la Moscova este creșterea taxei pe care trebuie să o achite companiile străine care vor să părăsească țara, însă oficialii ruși sunt conștienți că aceasta va duce la colectarea unor venituri ocazionale, în timp ce conducerea politică de la Moscova dă tot mai multe semnale că se pregătește pentru un război de durată.

Pentru a încerca să oprească exodul agenților economici străini și a ajuta firmele autohtone în contextul sancțiunilor occidentale, Rusia a introdus anul trecut un moratoriu asupra inspecțiilor efectuate la companii, însă se pare că situația a lăsat loc și pentru numeroase abuzuri.

Potrivit celor de The Moscow Times, autoritățile au deschis acum mai multe anchete penale pentru cazuri de fraudă împotriva companiilor de construcții ce au primit contracte în Mariupol, iar persoanele implicate în schemă sunt interogate în Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.