Rusia cercetează penal firmele care ar trebui să reconstruiască Mariupolul, după descoperirea schemei de fraudă cu TVA

Stimulentele fiscale introduse de guvernul rus pentru reconstrucția zonelor ocupate din Ucraina au generat profituri mari pe piața neagră și au dus la declanșarea unei anchete penale privind o fraudă pe scară largă în Mariupol, relatează The Moscow Times.

Mariupolul, un oraș-port de la Marea Azov care avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori înainte de declanșarea invaziei ruse, a fost aproape complet distrus în urma unui asediu care a făcut înconjorul presei internaționale și care s-a încheiat abia la jumătatea lunii mai a anului trecut, odată cu capitularea ultimilor militari ucraineni ce apărau uzina Azovstal.

Moscova s-a lăudat de atunci cu eforturile sale de reconstrucție a orașului pe care l-a redus în mare parte la moloz.

Chiar președintele rus Vladimir Putin a vizitat Mariupolul cu două luni în urmă pentru a inspecta în persoană cum decurg lucrările de reconstrucție. Putin a zburat la Mariupol cu un elicopter și a vizitat mai multe cartiere ale orașului, făcând opriri și discutând cu locuitorii, potrivit imaginilor difuzate de presa de stat rusă.

The Moscow Times notează însă, citând surse din cadrul autorităților fiscale ruse, că Fiscul de la Moscova a declanșat o anchetă care vizează zeci de companii din oraș care au pus la cale o schemă de evitare a plătirii taxei pe valoare adăugată.

Înainte ca Putin să proclame anexarea teritoriilor ucrainene ocupate în luna septembrie a anului trecut, ministerul rus al Finanțelor considera Mariupolul, situat în regiunea Donetsk, un teritoriu străin și permitea companiilor rusești să opereze acolo fără a plăti TVA.

Probleme la bugetul de stat al Rusiei
În ultimul an Rusia a înregistrat o scădere a veniturilor din TVA, o taxă-cheie care aduce bugetului de stat al Rusiei 20% din veniturile sale.

În contextul scăderii încasărilor din exporturile de energie și a creșterii dramatice a cheltuielilor cu efortul de război, deficitul bugetar al Rusiei s-a majorat vertiginos în ultimele luni.

Una dintre soluțiile analizate de ministerul de Finanțe de la Moscova este creșterea taxei pe care trebuie să o achite companiile străine care vor să părăsească țara, însă oficialii ruși sunt conștienți că aceasta va duce la colectarea unor venituri ocazionale, în timp ce conducerea politică de la Moscova dă tot mai multe semnale că se pregătește pentru un război de durată.

Pentru a încerca să oprească exodul agenților economici străini și a ajuta firmele autohtone în contextul sancțiunilor occidentale, Rusia a introdus anul trecut un moratoriu asupra inspecțiilor efectuate la companii, însă se pare că situația a lăsat loc și pentru numeroase abuzuri.

Potrivit celor de The Moscow Times, autoritățile au deschis acum mai multe anchete penale pentru cazuri de fraudă împotriva companiilor de construcții ce au primit contracte în Mariupol, iar persoanele implicate în schemă sunt interogate în Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Mariupol #reconstructie #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.