Zeci de companii europene continuă să facă afaceri cu firme care aprovizionează armata Rusiei

Zeci de companii cu sediul în Europa au continuat să facă afaceri cu firme rusești care aprovizionează armata Moscovei cu bunuri și echipamente critice, în timp ce aceasta duce un război împotriva Ucrainei, potrivit unui raport publicat miercuri de publicația de investigații The Insider.

Publicația citată de The Moscow Times a descoperit că 25 de companii din Germania, Franța, Elveția, Ungaria, Slovacia, Italia, Estonia, Lituania, Austria și Polonia au onorat comenzi cu diverse companii cunoscute ca având legături cu forțele armate ruse.
Printre articolele vândute de companiile europene se numărau microcipuri pentru rachete, fibre optice pentru dispozitive de vedere pe timp de noapte, cizme tactice, veste antiglonț, componente pentru motoare de nave de război și multe altele.

Un exemplu evidențiat în investigația The Insider este Stan LLC, cu sediul la Moscova, un dezvoltator de mașini-unelte care face parte din conglomeratul de stat din domeniul apărării Rostec.

De la începutul războiului, Stan LLC a primit echipamente tehnice de la compania germană Vansped Logistics, în ciuda sancțiunilor impuse Rostec, potrivit bazei de date ImportGenius.

Un alt caz a implicat compania Donobuv, cu sediul în Rostov, care afirmă public pe site-ul său că furnizează Ministerului rus al Apărării cizme tactice. După cum a constatat The Insider, vara trecută, Donobuv a importat pentru produsele sale lipici și piele de încălțăminte din Germania, precum și tălpi italiene.

Raportul indică faptul că toate companiile cu sediul în Europa care au făcut obiectul studiului s-au angajat în afaceri cu contractori militari ruși de la începutul războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste companii sunt implicate în prezent în astfel de tranzacții – ancheta prezintă documente care arată comenzi făcute doar anul trecut.
Constatările raportului ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor occidentale și la capacitatea acestora de a restricționa fluxul de aprovizionare a armatei ruse, în timp ce războiul de aproape 15 luni din Ucraina se prelungește.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.