Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

#inundatii #seceta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.