Cum a ajuns San Francisco casă pentru supradoza de droguri în rândul tinerilor

Imediat după ora prânzului, într-o zi însorită de la sfârşitul lunii noiembrie, Senna Matkovic a leşinat şi a devenit albastru. Copilul de 10 luni se jucase cu fratele său geamăn în iarba din Moscone Park în San Francisco.

Panicată că se sufoca cu ceva ce ea nu putea vedea, dădaca a sunat la 911. O maşină de pompieri şi o ambulanţă au sosit în câteva minute. Paramedicul a decis să-i administreze naloxonă, un spray nazal care inversează supradozele de opioide. Copilul s-a trezit instantaneu.

Un raport toxicologic a dezvăluit că Senna a ingerat accidental fentanil, un opioid care este mai ieftin şi mai letal decât heroina. Salvarea acestuia s-a bazat în întregime pe familiaritatea serviciilor de urgenţă din San Francisco cu o epidemie care a făcut ca supradozele de fentanil să fie acum atât de comune încât oraşul a îcenput să distribuie truse de inversare a supradozei către biblioteci, biserici şi şcoli. În ultimii ani, cartelurile de droguri au inundat oraşele din SUA cu fentanil pentru a satisface cererea de opioide în creştere.

Dar problemele oraşului San Francisco merg dincolo de droguri. Bay Area găzduieşte 4 dintre cele mai valoroase 10 companii ale lumii: Apple, Alphabet, Nvidia şi Meta. Uluitor este însă că 1% din populaţia oraşului nu are adăpost, comparativ cu 0,2% media SUA.

Prăpastia dintre bogaţi şi săraci este una dintre cele mai mari din america. Preţurile locuinţelor şi chiriile au crescut la niveluri de neimaginat în timpul ultimului boom tehnologic.

Din cauza pandamiei, companiile de tehnologie au adoptat munca la distanţă, au concediat personal şi au redus spaţiul de birouri, lăsând aproape o treime din imobilele comerciale ale oraşului libere. Cu alte cuvinte, casele sunt mai scumpe şi mai rare, iar birourile sunt ieftine şi goale. Profesorii şi asistentele nu îşi mai permit să trăiască în San Francisco, iar angajaţii din domeniul tehnologiei văd puţine motive pentru a mai face acest lucru.

Atacurile violente în cartierele bogate, inclusiv înjunghierea fatală a fondatorului aplicaţiei Cash, Bob Lee, şi o spargere în casa fostei preşedinte a Camerei, Nancy Pelosi, care l-a lăsat pe soţul ei în spital cu un craniu fracturat, au fost interpretate ca simboluri ale ilegalităţii omniprezente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Droguri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.