Cea mai mare bancă americană este peste tot, şi nu are vreun plan să se oprească din creştere

Mii de bănci îşi au sediul în SUA. Printre ele, JPMorgan Chase este unică. Banca a deschis sucursale în 25 de state noi, plus Washington, D.C., începând cu 2018.

Cele aproape 4.800 de locaţii ale sale se află în fiecare stat din Lower 48, o realizare pe care a deblocat-o singură. A mai adăugat încă 93 la începutul acestei luni, când a cumpărat First Republic Bank, într-o vânzare incendiară susţinută de guvern.

Acum deţine peste 13% din depozitele americane şi operează 21% din toate cheltuielile cu cardurile de credit, o cotă mai mare în fiecare dintre acestea decât orice altă bancă. Bancherii săi de investiţii aduc mai multe venituri decât toţi rivalii lor de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs şi Morgan Stanley.

Cea mai mare bancă americană este, de asemenea, o agenţie de turism pentru marii cheltuitori şi o companie media care oferă recomandări de restaurante. Unitatea sa Morgan Health încearcă să transforme sistemul de sănătate sponsorizat de angajatori. The Institute, grupul său de reflecţie din D.C., consiliază factorii de decizie guvernamentali folosind teancurile de date ale băncii privind cheltuielile, economiile şi împrumuturile clienţilor.

Clienţii i-au trimis 50 de miliarde de dolari în depozite noi. Angajaţii din băncile aflate în dificultate au trimis CV-uri. Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, l-a sunat pe directorul general Jamie Dimon pentru ajutor. Cu toate acestea, pentru mulţi, demonstraţia de forţă a JPMorgan a scos la iveală o slăbiciune a sistemului financiar american.

Banca şi cei mai mari rivali ai săi au devenit atât de mari, iar raza lor de acţiune atât de extinsă, încât guvernul ar interveni aproape sigur pentru a preveni falimentul lor. Această garanţie implicită încurajează oamenii şi întreprinderile să îşi mute banii la ele în perioade de stres, creând o buclă de feedback care face ca băncile mari să devină mai mari în detrimentul celor mai mici.

Băncile mai mici sprijină industriile şi regiunile pe care megabancile nu se pricep în mod deosebit să le deservească, a declarat Gene Ludwig, fostul şef al Oficiului Controlorului Monedei, unul dintre cei mai importanţi reglementatori ai sistemului bancar.

„Avem o bancă de prim rang care s-a dovedit a fi bine condusă”, a spus Ludwig, care acum conduce o firmă de consultanţă în domeniul serviciilor financiare. „Dar avem nevoie de un sistem bancar diversificat”.

JPMorgan nu a terminat expansiunea. La ziua anuală a investitorilor de luni, Dimon şi locotenenţii săi se vor grăbi să sublinieze dominaţia băncii, detaliind planurile de a se dezvolta pe pieţele şi în produsele în care nu este deja numărul 1. Principalul dintre acestea este gestionarea averii clienţilor săi, una dintre ofertele principale ale First Republic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jp morgan #banca #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.