Ţările central-europene ard de nerăbdare să reducă dobânzile, dar ieftinirea creditului riscă să aducă durere

După o rundă de majorări de dobânzi menite să domolească inflaţia alimentată de ridicarea restricţiilor COVID-19 şi războiul din Ucraina, politicienii şi unii strategi ai băncilor centrale de pe pieţele emergente sunt nerăbdători să reducă dobânzile rapid pentru a impulsiona creşterea anemică, însă analiştii avertizează că o ieftinire prematură a creditului ar putea avea efecte adverse asupra economiilor, scrie Financial Times.

Pieţele muncii aflate sub presiune şi politicile fiscale relaxate vor prelungi inflaţia în unele ţări emergente, atrag atenţia analiştii.

„În politica monetară, determinarea te scuteşte de dureri ulterioare“, arată David Hauner, de la Bank of America Global Research. „Dacă cedezi prea devreme, trebuie să te întorci şi să provoci mai multă durere, prin noi majorări de dobânzi“.

În pofida persistenţei presiunilor inflaţioniste, unii strategi din Europa Centrală, dintre care mulţi au fost printre primii care au majorat dobânzile, sunt nerăbdători să impulsioneze creşterea economică.

Banca centrală a Ungariei şi-a redus recent principala rată a dobânzii de politică monetară cu 1%, la 17%, deşi inflaţia generală s-a situat la 24% în aprilie. Inflaţia de bază a fost şi mai ridicată, la aproape 25%. Salariile au crescut cu aproximativ 17% până în martie.

Thierry Larose, manager de portofolii la Vontobel, arată că poziţia băncii este „foarte îngrijorătoare“. „Este mult, mult prea devreme ca banca să se gândească la relaxare“.

Larose a scos în evidenţă Ungaria pentru adoptarea unor politici fiscale relaxate, cum ar fi plafonarea preţurilor.

Deşi inflaţia este clar în scădere în Ungaria, un nou val de scumpiri este aşteptat din iulie, notează Daily News Hungary. Din iulie, nu numai eliminarea măsurii de plafonare a preţurilor alimentelor ar putea aduce noi scumpiri, ci şi un nou val inflaţionist major la nivel mondial, declanşat de o creştere dramatică a preţurilor zahărului.

În Polonia, părerile strategilor sunt împărţite cu privire la viitoare reduceri de dobânzi.
Guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski şi-a exprimat recent speranţa că procesul de scădere a inflaţiei va continua, anunţând că reduceri de dobânzi vor fi posibile în trimestrul patru al acestui an, potrivit Warsaw Voice.

Totuşi, Ludwik Kotecki, membru al consiliului de politică monetară al băncii, argumentează că nimic nu indică un viitor declin puternic al inflaţiei. Acesta subliniază că însuşi valul de promisiuni electorale va determina o creştere a preţurilor. Inflaţia nu coboară către ţintă, acest lucru însemnând că banca nu dispune de spaţiu pentru reducerea dobânzilor, adaugă Kotecki.

Şi strategii băncii centrale poloneze au poziţii divergente în legătură cu direcţia viitoare a dobânzilor.

Banca ar trebui să majoreze dobânzile în continuare, a susţinut recent Tomas Holub, membru al boardului acesteia, conform Bloomberg.

În schimb, viceguvernatorul băncii Eva Zamrazilova consideră că nivelul actual al dobânzilor este suficient de ridicat pentru a îmblânzi inflaţia, relatează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credie #dobinzi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.