Prețurile mondiale la alimente s-au redus la cel mai mic nivel din ultimii doi ani în luna mai

Indicele prețurilor mondiale la alimente s-a redus, în mai, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani urmare a diminuării prețurilor la uleiuri vegetale și cereale, arată raportul FAO.

Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat o medie de 124,3 puncte în mai față de 127,7 luna precedentă.

Indicele din luna mai a marcat cel mai scăzut din aprilie 2021 și a fost cu 22% sub nivelul istoric atins în martie 2022 după începerea invaziei Rusiei în Ucraina.

Indicele FAO al prețurilor cerealelor a scăzut cu aproape 5% în mai față de luna anterioară, influențat de perspectivele ample de aprovizionare și de extinderea inițiativei pentru exportul cerealelor din Marea Neagră, care permite transporturile din Ucraina.

Prețurile internaționale la orez au continuat să crească în luna mai, parțial din cauza aprovizionării mai reduse în unele țări exportatoare, se mai spune în publicația FAO. Agenția și-a exprimat luna trecută îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor a produsele de bază.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu aproape 9% în comparație lunară, reflectând rezervele mari de semințe oleaginoase și cererea slabă de ulei de palmier, în timp ce prețurile globale la lactate au scăzut cu peste 3% pe fondul unei creșteri sezoniere a producției de lapte din emisfera nordică, a spus agenția.

Prețurile zahărului, în schimb, au înregistrat o creștere de 5,5% față de aprilie, deoarece există îngrijorări legate de riscurile aprovizionării la nivel mondial, a spus FAO.

Cu toate acestea, îmbunătățirea condițiilor meteorologice din Brazilia și prețurile scăzute ale țițeiului au temperat piața zahărului, a adăugat FAO. Contractele futures de zahăr au încheiat luna mai în scădere, după un maxim de 12 ani la sfârșitul lunii aprilie.

Într-un raport separat privind oferta și cererea de cereale, FAO a estimat că producția mondială de cereale va fi de 2,813 miliarde de tone în acest an, o creștere de 1% față de 2022, care a reflectat în principal o creștere așteptată a producției de porumb.

Se estimează că stocurile globale de cereale în sezonul 2023/24 vor crește cu 1,7% anual, la un record de 873 de milioane de tone, reflectând stocurile așteptate mai mari de porumb, orez și orz.

Totuși, stocurile de grâu au fost prognozate să scadă, deoarece producția a fost estimată în scădere, în timp ce cererea era de așteptat să fie stabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue