Prețurile mondiale la alimente s-au redus la cel mai mic nivel din ultimii doi ani în luna mai

Indicele prețurilor mondiale la alimente s-a redus, în mai, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani urmare a diminuării prețurilor la uleiuri vegetale și cereale, arată raportul FAO.

Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat o medie de 124,3 puncte în mai față de 127,7 luna precedentă.

Indicele din luna mai a marcat cel mai scăzut din aprilie 2021 și a fost cu 22% sub nivelul istoric atins în martie 2022 după începerea invaziei Rusiei în Ucraina.

Indicele FAO al prețurilor cerealelor a scăzut cu aproape 5% în mai față de luna anterioară, influențat de perspectivele ample de aprovizionare și de extinderea inițiativei pentru exportul cerealelor din Marea Neagră, care permite transporturile din Ucraina.

Prețurile internaționale la orez au continuat să crească în luna mai, parțial din cauza aprovizionării mai reduse în unele țări exportatoare, se mai spune în publicația FAO. Agenția și-a exprimat luna trecută îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor a produsele de bază.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu aproape 9% în comparație lunară, reflectând rezervele mari de semințe oleaginoase și cererea slabă de ulei de palmier, în timp ce prețurile globale la lactate au scăzut cu peste 3% pe fondul unei creșteri sezoniere a producției de lapte din emisfera nordică, a spus agenția.

Prețurile zahărului, în schimb, au înregistrat o creștere de 5,5% față de aprilie, deoarece există îngrijorări legate de riscurile aprovizionării la nivel mondial, a spus FAO.

Cu toate acestea, îmbunătățirea condițiilor meteorologice din Brazilia și prețurile scăzute ale țițeiului au temperat piața zahărului, a adăugat FAO. Contractele futures de zahăr au încheiat luna mai în scădere, după un maxim de 12 ani la sfârșitul lunii aprilie.

Într-un raport separat privind oferta și cererea de cereale, FAO a estimat că producția mondială de cereale va fi de 2,813 miliarde de tone în acest an, o creștere de 1% față de 2022, care a reflectat în principal o creștere așteptată a producției de porumb.

Se estimează că stocurile globale de cereale în sezonul 2023/24 vor crește cu 1,7% anual, la un record de 873 de milioane de tone, reflectând stocurile așteptate mai mari de porumb, orez și orz.

Totuși, stocurile de grâu au fost prognozate să scadă, deoarece producția a fost estimată în scădere, în timp ce cererea era de așteptat să fie stabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.