UE vs AI. Instrumentele de recunoaştere facială, chatbot, generatoarele de imagini şi „deep fake”, drastic reglementate

14 Iun. 2023, 19:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 19:18 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană intenţionează să stabilească primul cadru legal din lume împotriva inteligenţei artificiale.

În şedinţa plenară de la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri, 14 iunie, poziţia sa cu privire la „Legea privind inteligenţa artificială” , o propunere de regulament depusă în aprilie 2021 de Comisia Europeană, citată de mediafax.ro.

Deputaţii europeni cer noi interdicţii privind recunoaşterea facială în locuri publice prin sisteme dedicate.

Textul trebuie să facă acum obiectul unei serii de negocieri între diferitele instituţii în vederea încheierii unui acord. Comisarul Thierry Breton, care a transmis textul împreună cu colegul său Margrethe Vestager, a cerut ca procesul să se încheie în  „lunile următoare” . „AI ridică multe întrebări din punct de vedere social, etic şi economic. (…) Este vorba despre acţionarea rapidă şi asumarea responsabilităţii ”, a spus el miercuri. Dar regulamentul nu va intra în vigoare înainte de 2026, în cel mai bun caz.

Proiectul european se bazează pe o clasificare a inteligenţelor artificiale în funcţie de nivelul de „riscuri” pe care le prezintă. UE intenţionează astfel să interzică sistemele care prezintă un „risc inacceptabil” deoarece constituie o „ameninţare pentru oameni”.

Această categorie include în special „sisteme de identificare biometrică în timp real şi de la distanţă”, cum ar fi recunoaşterea facială în locuri publice.

Proiectul de regulament prezentat de Comisia Europeană prevede însă excepţii pentru ca poliţia să poată avea acces la aceste dispozitive de identificare, sub rezerva deţinerii unei autorizaţii judiciare sau administrative, pentru prevenirea unui atac terorist, pentru căutarea copiilor daţi dispăruţi sau a unei persoane supuse la un mandat european după o „crimă gravă”.

În plus, Uniunea Europeană intenţionează să interzică sistemele de rating social, care au ca scop clasificarea persoanelor în funcţie de comportamentul lor sau de statutul lor socio-economic. Un astfel de sistem de evaluare există deja în China pentru a accesa anumite servicii, precum transportul.

Tehnologiile care vizează manipularea persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii sau persoanele cu dizabilităţi, sunt, de asemenea, vizate de regulament. Acestea includ, de exemplu, jucării echipate cu asistenţi vocali care ar încuraja un comportament periculos, detaliază prezentarea proiectului de regulament al Comisiei.

În cele din urmă, această categorie include şi sisteme care utilizează „manipulări subliminale” (prin, de exemplu, ultrasunete) care pot duce la pericol fizic sau psihologic pentru utilizatorii care sunt expuşi la acesta.

Europarlamentarii sunt preocupaţi şi de inteligenţa artificială utilizată în domenii sensibile, cum ar fi gestionarea şi operarea infrastructurii critice, educaţia, resursele umane, aplicarea legii sau chiar gestionarea migraţiei şi controlului la frontieră.

Deputaţii au adăugat la această listă şi sistemele folosite „pentru a influenţa alegătorii în timpul campaniilor politice”, precum şi dispozitivele „sisteme de recomandare folosite de platformele de social media”, detaliază un comunicat de presă al Parlamentului.

Proiectul de regulament intenţionează, de asemenea, să ia mai bine în considerare AI-urile de conţinut generativ, cum ar fi ChatGPT sau Midjourney, prin impunerea unor reguli de transparenţă asupra acestora, scrie FranceTV Info.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.