Grecii impun reguli drastice pentru turiști – amenzi usturătoare cine le încalcă! Este valabil și pentru moldoveni

14 Iun. 2023, 19:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 19:21 // Actual //  bani.md

Turiștii care ajung în această vară în Grecia trebuie să cunoască faptul că statul elen a impus o nou set de reguli care, dacă sunt încălcate, riscă sancțiuni foarte mari.

Autoritățile elene au interzis ca turiștii să aibă asupra lor medicamente de tipul Diazeopam, Tramadol, și orice alt fel, care conține codeină. Medicii susțin că un banal Algocalmin sau Nurofen, dar și alte siropuri pentru copii, conțin acest tip de substanță.

Este cunoscut faptul că turiștii pleacă de acasă cu medicamente de toate felurile, ascunse prin bagaje. În cazul în care polițiștii de frontieră vă opresc la punctul dintre Grecia și Bulgaria, și descoperă în valize aceste produse de uz medical, acestea vor fi confiscate, iar dacă nu au fost declarate la intrarea în țară, atunci turistul va fi aspru amendat.

Fără pantofi cu tocuri

De asemenea, din cauza căldurilor foarte mare, femeilor le este interzis ca pe timp de vară să poarte pantofi cu tocuri, care pot deteriora asfaltul, de pe străzi sau de pe trotuare.

Una dintre locațiile unde moldovenii se duc cel mai des este peninsula Halkidiki. Aici, purtarea pantofilor cu toc este interzisă. Motivarea oficială se referă la ”protejarea comorilor antice de abraziune și uzură”.

De asemenea, această regulă se aplică și la Atena, în zona vestigiilor istorice de la Acropole sau Partenon și în toate zonele unde există schituri sau mănăstiri.

Ținute decente la mănăstiri

Turiștii trebuie să știe că la mănăstirile ortodoxe din frumoasa Grecie este interzisă purtea unei ținute inadecvate, precum costum de baie sau pantaloni scurți.

Anunțuri mari cu regulile de vizitare a mănăstirilor sunt montate în zonele de intrare, prin care turiștii sunt avertizați să adopte o ținută mai sobră, iar femeile să nu își lase umerii și picioarele la vedere.

De asemenea, o altă regulă se referă la guma de mestecat. În acest caz, amenzile pot ajunge la 250 de euro, dacă sunteți prinși de  agenții poliției naționale sau cele locale, că aruncați guma de mestecat pe jos, sau o lipiți în alte locuri, altele în afara coșurilor de gunoi.

Primăria din Atena a adunat în cursul anului 2022, peste 28 de kilograme de gumă de mestecat, doar de la Odeon de Pericles, scrie clik.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.